Laovorba.ro

Ruteniu (CHIM.), Ru. Element cu nr. at. 44; gr. at. 101,1; gr. sp. 12,30; p.t. circa 2 4000C; p.f. circa 4200°C. Este un metal alb-argintiu din familia platinei, cu duritate foarte mare. Este rezistent faţă de acizi. Formează combinaţii în mai multe trepte de valenţă şi combinaţii complexe stabile.

Comments Off

Rutebeuf [uitbof] (c. 1230 — 1285), truver francez. A exprimat în versuri mişcătoare mizeria propriei sale existenţe boeme şi a sărăcimii pariziene. Anticipîndu-1 pe Villon. A excelat în poeme satirice îndrăzneţe şi colorate, în care denunţă parazitismul călugărilor şi indolenţa marilor feudali. R. este, alături de J. de Meung, cel mai însemnat poet al timpului [...]

Comments Off

Rut (lat. rugitus „răcnet, zbieret”; biol.), perioadă de activitate sexuală la animale, care revine ciclic, având durată variabilă. În timpul r. se petrec unele transformări ale aparatului genital, iar uneori apare haina de nuntă.

Comments Off

Ruşfet (în evul mediu în ţările române), sumă de bani dată spre a se obţine o slujbă.

Comments Off

Ruşchiţa, localitate subordonată localităţii de tip urban Rusca Montană din raionul Caransebeş, reg. Banat, situată în Munţii Poiana Rusca. Exploatări de marmură alb-roză şi de minereuri complexe (plumb, zinc, argint).

Comments Off

Ruşală (în evul mediu în Ţara Românească), denumire dată birului plătit de roşii.

Comments Off

Rusznyak [rusnac], Istvan (n. 1889), medic ungur, profesor la Universitatea din Budapesta, preşedintele Academiei Ungare de’ Ştiinţe şi membru de onoare al Academiei Republicii Socialiste România. Are cercetări ştiinţifice asupra biologiei şi patologiei sistemului limfatic al ficatului, al inimii, al plămânilor. De asemenea, are studii asupra conţinutului plasmei sanguine în zahăr şi cloruri, asupra rolului [...]

Comments Off

Rusu-Şirianu, Ioan (1864 — 1909), ziarist şi om politic român. Membru marcant al Partidului naţional român din Transilvania, a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor transilvăneni. A condus ziarul „Tribuna” (din Sibiu), a întemeiat ziarele „Foaia poporului” (1893, la Sibiu) şi „Tribuna poporului” (1898, la Arad). A colaborat la ziarul [...]

Comments Off

Rustemul, joc popular răspândit în sudul Olteniei şi părţile învecinate ale Munteniei. Jucătorii formează de obicei o coloană mixtă sau numai de bărbaţi, ţinându-se cu braţele încrucişate la spate. Uşor săltat, are ritm asimetric şi tempo vioi. Se caracterizează prin paşi executaţi în faţă şi în spate, cu încrucişarea picioarelor.

Comments Off

Rustem-paşa (c. 1500-1561), mare vizir şi istoric otoman. Cronica să, „Istoria dinastiei otomane”, înfăţişează istoria statului otoman de la începutul sec. al XlII-lea şi până Ia 1561. Cuprinde informaţii referitoare la istoria ţărilor române.

Comments Off

Rustaveli, Şota (sec. XII), poet şi umanist gruzin, autor al celebrului poem „Viteazul în piele de tigru” (trad. Rom. 1956). Scris în spiritul eposului cavaleresc ostăşesc, poemul are la bază ideea patriotică a unităţii naţionale şi a independenţei statului centralizat. Înfierând arbitrarul seniorilor feudali, abuzurile şi obscurantismul, R. exaltă marile pasiuni, cânta frumosul şi armonianaturii [...]

Comments Off

Russo, Luigi (1892-1961), critic şi istoric literar italian. A fost profesor la Şcoala normală superioară din Pisa şi director al mai multor reviste („Belfagor” ş.a.). Discipol al lui B. Croce (de a cărui estetică s-a depărtat în ultima parte a vieţii), R. a fost influenţat şi de De Sanctis şi Carducci. Atitudinea consecvent cetăţenească, soliditatea [...]

Comments Off

Rustam, erou legendar persan, care ar fi trăit în sec. al Vl-lea î.e.n. Faptele sale de vitejie au fost cântate de poetul clasic persan Firdou şi în epopeea să „Cartea şahilor” (994).

Comments Off

Russo, Alecu (1819-1859), scriitor român. Şi-a făcut studiile (1829-1835) în Elveţia şi la Viena. Reîntors în ţară, se angajează activ în lupta antifeudală, alături de M. Kogălniceanu, V. Alecsandri şi C. Negri, considerând valorificarea trecutului (şi literatură în genere) drept mijloc eficient de răspîn-dire a ideilor înaintate. Acuzat că „tulbură orânduiala” prin mesajul cuprins în [...]

Comments Off

Russel, Nicolaie (1850-1930), revoluţionar, medic de profesiune. Stabil it în România în 1875 după ce a emigrat din Rusia, a făcut parte, alături de N. Zubcu-Codreanu şi C. Do-brogeanu-Gherea, din conducerea cercului revoluţionar secret de la Bucureşti. A publicat lucrări cu tendinţe socialiste, schiţând un program de luptă pentru cercurile socialiste. Expulzat în 1881 în [...]

Comments Off