Laovorba.ro

Signatură (POLIGR.), cifră de ordine tipărită pe fiecare pagină de la începutul colii de tipar, care serveşte la adunarea colilor în ordinea impusă de lucrare.

Comments Off

Signac [sinac], Paul (1863 — 1935), pictor şi teoretician de artă francez, unul dintre principalii corifei ai neoimpresionismului. În scrierea să „De la Delacroix la neoimpresionism”, S. a teoretizat principiile diviziunii tonurilor care stau la baza artei sale. În peisajele şi compoziţiile sale, S. a aplicat aceste principii, descompunând suprafeţele în tuşe mărunte de culoare pură („Notre-Dame de Paris”, „Le Pont-Neuf”, „Le Port Saint-Nicolas”, „Venise”, „Petit Andely” etc). A fost un remarcabil acuarelist. Este reprezentat prin acuarele la Muzeul de artă al Academiei Republicii Socialiste România.

Comments Off

„Siglo” („El~”), organ de presă al Partidului Comunist din Chile. Înfiinţat în 1940, apare zilnic la Santiago.

Comments Off

Siglă, prescurtare convenţională, formată din litera iniţială sau din grupul de litere iniţiale ale titlului unei lucrări citate (ex. S. VR indică revista „Viaţa românească”).

Comments Off

Sigismund al II-Iea August, rege al Poloniei şi mare cneaz al Lituaniei (1548— 1572). A participat la războiul livonian (1558-1583) şi a încheiat Uniunea de la Lublin (1569), care unea regatul Poloniei şi marele cnezat al Lituaniei într-un singur stat.

Comments Off

Sigismund I de Luxemburg, rege al Ungariei (1387 — 1437), rege (1410-1437) şi împărat al Imperiului german (1433-1437) şi rege al Boemiei (1420- 1437). A fost unul dintre conducătorii cruciadei împotriva turcilor, care s-a terminat prin dezastrul de la Nicopole (1396). Ca rege al Boemiei a susţinut lupta papalităţii împotriva mişcării husite. A încheiat cu Polonia la Lu-blau (1412) tratatul de împărţire a Moldovei şi a anexat Severinul (1419). Pericolul iminent al expansiunii turceşti spre Ungaria 1-a determinat să întreţină însă relaţii de bună vecinătate cu Mircea cel Bătrân şi Dan al II-lea, ajutându-i împotriva turcilor sau împotriva pretendenţilor la domnie.

Comments Off

Comments Off

Sigiliaria (paleont.), gen fosil de criptogame vasculare din ordinul licopodialelor. Erau arbori cu o înălţime de peste 30 m, cu diametrul aproximativ de 1 m; tulpina avea scoarţa brăzdată de şanţuri longitudinale, pe care se vedeau cicatricele frunzelor în forma unor peceţi (de aici şi numele genului). A trăit din carboniferul inferior până în permianul inferior, în Republica Socialistă România sigiliaria a fost găsită în depozitele carbonifere din Banat.

Comments Off

Sighişoara, oraş regional în reg. Braşov, reşedinţă de raion, situat pe valea Tîrnavei Mari. 24 420 loc. (1965). Industrie alimentară, textilă (ţesături de bumbac şi lină), a sticlei şi porţelanului (complex de faianţă şi sticlă), a materialelor de construcţie (plăci de azbociment, ţiglă etc), constructoare de maşini (utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară), reparaţii metalice. — Istoric. Pe locul actualului oraş a existat o aşezare dacică, apoi un castru roman, care şi-a continuat existenţa şi în timpul mi-graţiunii popoarelor. Prima atestare documentară a aşezării este din 1280, sub numele de Castrum Sex. La mijlocul sec. al XlV-lea, castrul se transformă în oraş, menţionat în 1367 sub numele civitas de Seguswar. În S. se păstrează cea mai frumoasă cetate medievală orăşenească din ţara noastră. Desfăşurate în jurul dealului cetăţii, zidurile de apărare, lungi de aproape 1 km, sunt prevăzute cu 14 turnuri, unele de o mare frumuseţe arhitectonică (Turnul cu ceas, Turnul cositorarilor). În cetate se mai păstrează aproape intact vechiul ansamblu urbanistic, cu străzi înguste şi case de locuit de sute de ani, cu tencuieli divers colorate, care dau oraşului un aspect pitoresc. Dintre monumentele importante amintim Biserica din Deal (sec. XIV-XV), cu arhitectură gotică, decorată cu picturi murale, Biserica mănăstirii (sec. XV-XVI), Biserica ortodoxă (1796). În Turnul cu ceas este instalat muzeul raional, cu o bogată colecţie de istorie şi artă feudală ilustrând trecutul oraşului. — Raionul S., cu 50 360 loc. (1965). Exploatări de gaz metan (Noul Săsesc, Nadeş). Industrie a materialelor de construcţie, sticlă şi faianţă (Sighişoara, Albeşti), alimentară, Culturi de cereale,de cartofi şi de plante industriale (floarea soarelui, hamei). Creşterea animalelor pentru carne şi lapte.

Comments Off

Sighetul Marmaţiei, oraş regional în reg. Maramureş, reşedinţă de raion, situat pe valea Tisei. 28 260 loc. (1965). Industrie de prelucrare a lemnului (Combinat de industriali zare a lemnului producător de mobilă, cherestea etc). Textilă (tricotaje, covoare), alimentară şi a materialelor de construcţie. Monumente istorice (biserica reformistă, sec. XIV—XVI). Muzeu raional, cu o valoroasă colecţie de artă populară.

Comments Off

Sighet, raion administrativ în reg. Maramureş, cu reşedinţa în oraşul regional Sighetul Marmaţiei. 57 810 loc. (1965). Exploatarea şi prelucrarea lemnului (Sighetul Marmaţiei, Câmpulung la Tisa), industrie textilă şi alimentară. Pomicultură (meri ionatan), culturi de cartofi şi creşterea animalelor.

Comments Off

Siger de Brabant [sije do braba] (? - c. 1282), filozof medieval de origine olandeză, profesor la Universitatea din Paris, cel mai de seamă reprezentant al a verroismului occidental. A susţinut caracterul necreat şi etern al lumii şi al materiei, a negat intervenţia în lume a divinităţii şi nemurirea sufletului. A fost un adept al teoriei adevărului dub1u. Tezele sale au fost condamnate de biserică în 1270 şi 1277. Siger de Brabant a murit (sau a fost ucis) în temniţele inchiziţiei.

Comments Off

Sifonofore (ZOOL.), ordin de celenterate hidrozoare coloniale, caracterizate printr-un înalt grad de diferenţiere şi specializare morfofiziologică a indivizilor care alcătuiesc colonia (v. şi polimorfism (2)), aceasta fiind astfel echivalentă fiziologic cu un individ. Colonia pluteşte la suprafaţa apei datorită unui individ care are o glandă gazogenă (pneumatofor) şi se deplasează prin contracţia unor indivizi numiţi nectozoizi; unii digeră hrana (gastrozoizii), alţii apără colonia (dactilozoizii), iar alţii produc elementele sexuale (gonozoizii). Numeroase specii de s. trăiesc în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic.

Comments Off

Sifon 1. Tub curbat în formă de U răsturnat, folosit pentru mutarea unui lichid de la un nivel hidrostatic superior la un nivel inferior, trecând peste un obstacol care împiedică scurgerea liberă a lichidului. S. începe să funcţioneze numai atunci când este umplut cu lichid în ambele ramuri până sub nivelul superior. 2. Tub curbat în formă de U, montat pe o conductă cu scopul de a împiedica, datorită apei pe care o conţine, trecerea aerului dintr-o parte într-alta. 3. Butelie cu pereţi groşi,
Folosită pentru păstrarea şi debitarea sub presiune a apei acidulate cu bioxid de carbon. 4. Apă gazoasă obţinută prin saturarea cu bioxid de carbon, sub presiune, a apei potabile.

Comments Off

Siflanta (lat. siflare „a sufla”; LINGV.), consoană constrictivă dentală, caracterizată prin zgomotul produs de aerul care se scurge de-a lungul unui canal strimt format prin atingerea vârfului limbii de cele două şiruri de dinţi sau numai de dinţii incisivi inferiori (ex., în română, s, z sunt consoane S.). V. şi sibilantă.

Comments Off