Sighişoara, oraş regional în reg. Braşov, reşedinţă de raion, situat pe valea Tîrnavei Mari. 24 420 loc. (1965). Industrie alimentară, textilă (ţesături de bumbac şi lină), a sticlei şi porţelanului (complex de faianţă şi sticlă), a materialelor de construcţie (plăci de azbociment, ţiglă etc), constructoare de maşini (utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară), reparaţii metalice. — Istoric. Pe locul actualului oraş a existat o aşezare dacică, apoi un castru roman, care şi-a continuat existenţa şi în timpul mi-graţiunii popoarelor. Prima atestare documentară a aşezării este din 1280, sub numele de Castrum Sex. La mijlocul sec. al XlV-lea, castrul se transformă în oraş, menţionat în 1367 sub numele civitas de Seguswar. În S. se păstrează cea mai frumoasă cetate medievală orăşenească din ţara noastră. Desfăşurate în jurul dealului cetăţii, zidurile de apărare, lungi de aproape 1 km, sunt prevăzute cu 14 turnuri, unele de o mare frumuseţe arhitectonică (Turnul cu ceas, Turnul cositorarilor). În cetate se mai păstrează aproape intact vechiul ansamblu urbanistic, cu străzi înguste şi case de locuit de sute de ani, cu tencuieli divers colorate, care dau oraşului un aspect pitoresc. Dintre monumentele importante amintim Biserica din Deal (sec. XIV-XV), cu arhitectură gotică, decorată cu picturi murale, Biserica mănăstirii (sec. XV-XVI), Biserica ortodoxă (1796). În Turnul cu ceas este instalat muzeul raional, cu o bogată colecţie de istorie şi artă feudală ilustrând trecutul oraşului. — Raionul S., cu 50 360 loc. (1965). Exploatări de gaz metan (Noul Săsesc, Nadeş). Industrie a materialelor de construcţie, sticlă şi faianţă (Sighişoara, Albeşti), alimentară, Culturi de cereale,de cartofi şi de plante industriale (floarea soarelui, hamei). Creşterea animalelor pentru carne şi lapte.