revoluţia burghezo-demo­cratică din februarie 1917, a doua revoluţie burghezo-de-mocratică din Rusia. Izbucnită pe fondul contradicţiilor regi­mului ţarist, agravate de parti­ciparea Rusiei la primul război mondial, ea a răsturnat ţaris­mul, marcînd începutul trans­formării războiului imperialist în război civil. înfrîngerile de pe front şi ruina economică pri­cinuită de război au făcut să crească nemulţumirea maselor largi de muncitori, ţărani, sol­daţi, intelectuali, precum şi a naţiunilor asuprite de ţarism. Dezvoltarea mişcării revoluţio­nare şi criza politică a claselor dominante deschideau, la sfîr­şitul anului 1916 şi începutul anului 1917, perspectiva izbuc­nirii revoluţiei. în fruntea miş­cării maselor largi de ţărani şi soldaţi s-a situat clasa mun­citoare, hegemonul şi forţa principală a revoluţiei, sub conducerea partidului bolşevic, începutul revoluţiei 1-a consti­tuit greva muncitorilor de Ia uzina „Putilov” din Petrograd (căreia i s-au alăturat şi munci­torii celorlalte mari întreprin­deri din oraş), declanşată în 17 februarie/3 martie 1917. La 23 februarie/8 martie a avut loc o mare demonstraţie sub lozincile „Pîine”, „Jos războ­iul”, „Jos absolutismul . De­monstraţia a luat o mare am­ploare în ziua următoare; ea s-a transformat la 25 februarie/10 martie în grevă politică generală, iar la 26 februarie/ 11 martie în insurecţie. Tru-
pele din Petrograd au refuzat să tragă în muncitori şi autrecut de partea insurgenţilor. La semnalul insurecţiei din Petrograd, întreaga ţară a fost cuprinsă de acţiuni revoluţionare. Un rol
însemnat în aceste acţiuni l-au avut Sovietele de deputaţi aimuncitorilor şi soldaţilor, organe ale dictaturii democrat-revoluţionare a proletariatuluişi ţărănimii, dar Comitetul Executiv al Sovietelor din Petrograd, în conducerea căruiaprecumpăneau menşevicii şisocialiştii-revoluţionari, au tră-
dat interesele muncitorilor şi ţăranilor, hotărînd să însărcineze cu formarea guvernului Comitetul provizoriu al Dumei de stat (care se constituise la27 februarie). La 2 martie afost format Guvernul provizoriu, alcătuit din reprezentanţi ai burgheziei şi moşierimn; înaceeaşi zi, ţarul Nicolaie al
II-lea a abdicat şi a fost arestat. In tara s-a creat o situaţie politică instabilă şi vremelnică de echilibru, o originala impletire a două puteri: dictatura burgheziei, exercitată prin Guvernul provizoriu, şi dictatura democrat-revoluţionară a proletariatului tărănimii, exercitată prin
:etele de deputaţi ai muncitorilor şi soldaţilor. Intors din emigratie V.I.Lenin a elaborat „Tezele din aprilie”, unadevărat plan de luptă pentrutrecerea de la revoluţia burghezo-democratică la revoluţia socialistă, în perioada dualităţii puterii, partidul bolşevic desfaşurat o activă luptă politica pentru cucerirea maselor, organizand marile demonstratiei din 18 iunie şi 4 iulie 1917 sub lozinca ,.Toată puterea în mainile Sovietelor!”. După reprimarea in sînge a demonstraţiei din iulie, dualitatea puteriii a luat sfarsit; întreaga puterei trecut in mainile Guvernului provizoriu contrarevoluţionar, care a rost răsturnat de M area Revoluţie Socialistă din Octombri.