revolutia burgheza din Anglia din sec. al XVII-lea
Tagged as: R
revoluţia burgheză din Anglia din sec. al XVII-lea, revoluţie burgheză victorioasă, de însemnătate europeană, în urma căreia a avut loc instaurarea orînduirii de stat burgheze în Anglia. Ea a fost îndreptată împotriva regimului feudal-ab-solutist, care, în timpul regilor Iacob I (1603-1625) şi Carol 1(1625-1649) din dinastia Stuart, trecea printr-o a-dîncă criză social-politică. Lupta opoziţiei (reprezentată de burghezie, noua nobilime îm-burghezită şi, în parte, de ţărănimea engleză) a îmbrăcat un veşmînt religios, desfăşurîn-du-se sub forma mişcării p u-Titanilor, parlamentul fiind (începînd de la sfîrşitul sec. al XVI-lea) principalul ei centru organizatoric şi politic. Revoluţia a început în condiţiile agravării conflictului dintre rege şi parlament, ca urmare a persecuţiei puritanilor, a politicii externe nefavorabile protestanţilor, dusă de regele Carol I, şi mai ales a războiului împotriva Scoţiei puritane, care se răsculase în 1637 — 1638. Carol I a convocat, după o întrerupere de 11 ani (1629-1640), parlamentul (13 aprilie—5 mai 1640, Parlamentul scurt, şi 3 noiembrie 1640-20 aprilie 1653, Parlamentul lung), cerîndu-i să aprobe alocarea unor sume de bani pentru continuarea războiului împotriva Scoţiei. Parlamentul lung a iniţiat o serie de măsuri îndreptate împotriva absolutismului (desfiinţarea impozitelor create de rege între anii 1629 şi 1640, lichidarea tribunalelor extraordinare regale şi bisericeşti, stabilirea principiului responsabilităţii puterii executive ir. faţa parlamentului etc), care l-au determinat pe regele Ca-rol I să înceapă, în 1642, războiul împotriva parlamentului, în timpul primului război civil (1642—1646) dintre parlament (sprijinit de masele populare) şi monarhie (susţinută de marea nobilime feudală şi de biserica anglicană) s-a dezvoltat revoluţia, în prima etapă a războiului, armata parlamentului a suferit înfrîngeri; reorganizată insă de Oliver C r o m w e 11, armata „noului model” (al cărei nucleu 1-a constituit detaşamentul de cavalerie numit ..coastele de fier”, format din ţărani şi din mica nobilime) a obţinut victorii decisive asupra armatei regelui la Marston Moor (1644) şi Naseby (1645). în cursul revoluţiei s-au cristalizat în tabăra revoluţionară citeva grupări şi curente politice radicale, care doreau să ducă revoluţia pînă la egalitatea socială. în 1648, cu ajutorul nobilimii din nordul ţării, regele a dezlănţuit al doilea război civil, dar a fost înfrînt de armata revoluţionară la Preston (1648). Sub presiunea maselor revoluţionare, r. b. din A. din sec. al XVII-lea a căpătat, în 1649, un caracter burghezo-democratic; regele Carol I a fost executat, iar monarhia şi Camera Lorzilor lichidate; a fost proclamată republica (19 mai 1649), puterea politică trecînd în mîimle burgheziei şi ale noii nobilimi imburghezite. V. şi Marea B r i t a n i e.