Ravenna, oraş în nordul Italiei, situat în apropiere de ţărmul Mării Adriatice. 124 450 loc. (1964). Industrie alimentară, textilă, chimică. Important centru de cultură şi artă cu numeroase monumente datînd din mai multe epoci: mausoleul Galla Placidia (sec. V), cu un valoros ansamblu de mozaicuri bizantine, palatul şi mausoleul regelui ostrogot Teodoric (sec. VI), bazilica Apollinare Nuovo (începutul sec. VI), biserica San Vitale (sec. VI), măreţ monument de plan central octogonal decorat cu mozaicuri celebre (excepţionale sînt reprezentările cortegiilor imperiale în frunte cu Justinian şi Teodora), bazilica San Apoliinare in Classe (sec. VI), decorată cu fresce şi mozaicuri, mormîntul lui Dante Alighieri etc. — Istoric. Vechi oraş etrusc, cucerit de romani în sec. I î.e.n. Reşedinţă principală a împăraţilor romani (din 402) şi capitală a regatului ostrogot (din 493). Cucerit de bizantini (540), a devenit centrul Exarhatuluicu acelaşi nume (568— 751). Ocupat de longobarzi, a fost cucerit apoi de franci (754), care l-au donat papii (756), devenind domeniu pontifical (cu excepţia sec. al XV-lea, cînd a fost ocupat de Veneţia); în 1860 oraşul Ravenna a intrat în componenţa regatului italian.