raţionalizare 1. (MAT.) Transformare a unei fracţii avînd ca numitor o expresie algebrică iraţională într-o fracţie egală, cu numitor raţional (ex.: 8 / (√5+√2)= [8 (√5-√2)] / [(√5+√2) (√5-√2)]= [8 (√5-√2)] / (5-2)= [8 (√5-√2)]/ 3). 2. (FIZ., METR.) Operaţie de înlăturare a factorului 4 π din unele formule de electromagnetism, prin alegerea convenabilă a unităţilor de măsură (factorul 4 π reprezintă unghiul solid total exprimat în unităţi naturale, steradiani). Formelor raţionalizate sau neraţionalizate de scriere a formulelor le corespund sisteme de unităţi de măsură raţionalizate, respectiv neraţionalizate. Sistemele de unităţi CGSε0, CGSμ0 şi MKSA se dau în ambele forme; sistemul si cuprinde nu mai unităţi raţionalizate. Unele unităţi de măsură nu diferă de la un sistem neraţionalizat la unul raţionalizat (ex. amperul, voltul), altele însă diferă (ex. unitatea de măsură a intensităţii cîmpului magnetic în sistemul MKSA neraţionalizat este milioerstedul, iar în sistemul MKSA raţionalizat amperspira pe metru, 1 Asp/m = 4 π mOe). R. simplifică formulele şi uşurează folosirea lor.