Laovorba.ro

Silvanit (MINER.), telurură naturală de aur şi de argint (AuAgTe4), cristalizată în sistemul monoclinic; se prezintă sub formă de cristale alungite, alcătuind concreşteri cu aspect grafic. Are culoare cenuşie-argintie şi luciu metalic. În Republica Socialistă România se găseşte în filoanele aurifere de la Săcărîmb şi Baia de Arieş (Munţii Metaliferi).

Comments Off

Silvaner (VITICULŢ.), soi de viţă de vie originar din Germania, cu struguri de mărime mijlocie, cilindro-conici, uneori aripaţi, cu boabele dense şi cu pieliţa groasă. În ţara noastră se cultivă ca soi secundar, de mică răspândire, în podgoriile din Transilvania şi din Banat. Se cunosc două varietăţi: s. roşu şi s. verde.

Comments Off

Silurian (STRAT.), a treia perioadă a erei paleozoice, considerată în trecut perioadă a doua; este caracterizată prin apariţia a numeroase şi variate organisme. Flora siluriană este reprezentată prin alge calcaroase şi prin primele plante terestre (psilofitale), care apar spre sfârşitul perioadei. În fauna s. se cunosc toate încrengăturile de nevertebrate, acum ivindu-se şi primele cordate. Dintre nevertebrate prezintă importanţă deosebită tnlobiţii, nautiloidele, brahiopodele, coralierii tabulaţi şi te-tracoralierii, cistoidele, crinoidele, gigantostraceii etc. Cordatele sunt reprezentate prin graptoliţi, fosile caracteristice principale, care se folosesc pentru separarea etajelor S., şi prin agnathe. Tot în s. s-au format depozite neritice, care predomină, batiale şi lagunare. Formaţiile s. apar în Europa, în regiunea scutului baltic, în insulele britanice, în zona ardeno-polonă, în Colinele Timan, în munţii Urali şi în câteva regiuni din zona mediteraneană. În Republica Socialistă România, S. a fost găsit, prin foraje, în Podişul Moldovenesc, Câmpia Română şi Dobrogea, unde apare şi la suprafaţă. În timpul s. s-a desăvârşit orogeneza caledoniană, începută în ordovician. În urma căreia a rezultat catena scandinavă.

Comments Off

Silumin (METAL.), aliaj de aluminiu cu 4,5—13% siliciu, uşor (densitate 2,65), folosit fie ca prealiaj pentru elaborarea unor aliaje complexe de aluminiu cu siliciu, fie la obţinerea prin turnare a unor piese de formă complicată şi cu rezistenţă mare la coroziune sau la temperaturi înalte. Tratat termic cu 0,5% magneziu şi cu 0,5% mangan, s. îşi îmbunătăţeşte proprietăţile mecanice.

Comments Off

Siloz (CONSTR.), construcţie specială de beton armat, destinată depozitării pe termen lung a unor materiale (cereale, ciment, cărbune etc.) şi care este echipată cu instalaţii necesare pentru încărcarea şi descărcarea materialelor şi pentru asigurarea conservării acestora în bune condiţii (ex. Instalaţii de transport, instalaţii de uscare etc). S. este constituit din compartimente cu secţiune circulară, pătrată etc, cu înălţime mare, numite celule. Distribuirea materialului în celule se face cu ajutorul unor transportoare orizontale, montate la partea superioară a s.; ridicarea materialului de la partea inferioară la partea superioară a s. se face cu utilaje de transport pe verticală, montate într-un turn care se găseşte lângă celule.

Comments Off

Silone, Ignazio (pe numele adevărat Secondo Tranquilli) (n, 1900), scriitor italian. La început socialist, apoi comunist, şi-a renegat ulterior ideile politice, optând pentru un democratism liberal. Între anii 1930 şi 1945 a trăit în Elveţia, unde a publicat principalele sale opere, dezvăluind critic adevărata faţă a Italiei fasciste. Cunoscute mai mult în străinătate decât în Italia, romanele sale zugrăvesc realist mizeria materială şi spirituală a ţărănimii din sudul Italiei („Fontamara”, 1930, trad. Rom.; „Plinea şi vinul”, 1937, trad. Rom.; „Sămânţa sub zăpadă”, 1945; „O mina de mure”, 1952) şi aspecte din viaţa italienilor din Elveţia („Vulpea şi cameliile”, 1960). Conduce publicaţia lunară „Tempo Presente.

Comments Off

Silogism (LOG.), raţionament deductiv prin care dintr-o judecată universală se derivă o nouă judecată prin intermediul unei a treia (ex. „Toate mamiferele acvatice sunt cetacee; toţi delfinii sunt mamifere acvatice; deci toţi delfinii sunt cetacee”). S. a fost descoperit de Aristotel, care a elaborat şi teoria lui completă. S. se mai numeşte silogism categoric, deoarece se compune numai din Judecăţi de predicaţie; el reprezintă, ca atare, tipul fundamental de inferenţă deductivă, fiindcă întruchipează deplin caracteristicile esenţiale ale deducţiei: a) operaţia logică este înfăptuită exclusiv în planul conceptelor şi b) concluzia derivă cu necesitate, pe această bază, din premise. Caracterul necesar al derivării în s. îşi găseşte fundamentul formal în axioma silogismului. S. se compune din trei judecăţi şi din trei termeni, fiecare îndeplinind funcţii diferite în raţionament. Ultima judecată, cu care se încheie operaţia logică, se numeşte concluzie, iar primele două, premise. Termenul care este predicatul concluziei („cetacee”) se numeşte termen major (notat P), iar cel care îndeplineşte funcţia de subiect în concluzie („delfinii”), termen minor (notat S). Al treilea termen („mamifere acvatice”), care apare în ambele premise, dar nu şi în concluzie, mediază legătura dintre termenul major şi cel minor (termenii extremi) şi se numeşte termen mediu (notat M). Actul de mediere prin tranzitivitate, efectuat de termenul mediu, datorită naturii sale universale, constituie operaţia logică fundamentală caracteristică s. Premisă care conţine termenul major („toate mamiferele acvatice sunt cetacee”) se numeşte premisă majoră, iar cea care conţine termenul minor („toţi delfinii sunt mamifere acvatice”) premisa minoră. Premisele fiind adevărate, concluzia derivă din acestea cu necesitate că adevărată numai dacă forma pe care o îmbracă s. este corectă. Corectitudinea formelor s. este consecinţa întemeierii lor în şi prin legile generale ale silogismului Ca manifestare, la nivelul acestui tip de raţionament, a cerinţelor principiilor (legilor) generale ale gândirii. Legile generale ale s. se împart în legi privitoare la termeni şi legi care trebuie respectate în formularea şi înlănţuirea judecăţilor componente. Legile termenilor sunt: 1) orice s. corect are trei şi numai trei termeni; 2) într-un s. corect, termenul mediu este distribuit cel puţin într-una din premise; 3) nici un termen nu este distribuit în concluzie dacă nu a fost distribuit în premise. Legile privitoare Ia judecăţi sunt: 1) orice s. corect are trei şi numai trei judecăţi; 2) într-un s. corect, o premisă este totdeauna afirmativă; 3) una dintre premise este totdeauna universală; 4) din două premise afirmative rezultă în mod necesar o concluzie afirmativă; 5) dacă o premisă este negativă, concluzia este în mod necesar negativă, iar dacă o premisă este particulară, concluzia este în mod necesar o judecată particulară. În funcţie de poziţia termenilor s. în premise, se deosebesc patru figuri silogistice, corectitudinea lor fiind garantată de legile speciale ale fiecărei figuri. Încălcarea legilor s. duce în mod necesar la paralogisme sau la sofisme. Forma concretă pe care o ia fiecare figură silogistică în funcţie de calitatea şi de cantitatea premiselor se numeşte mod silogistic. Se deosebesc 19 moduri corecte, pentru denumirea cărora sunt folosite cuvinte mnemotehnice. Întru-cît numai modurile primei figuri silogistice sunt evident valide prin aceea că întruchipează nemijlocit axioma silogismului, validitatea celorlalte moduri se probează prin r educere. Diversitatea formelor pe care le ia acest tip de raţionament deductiv, şi în primul rând caracterul necesar al derivării concluziei din premise şi evidenţa imediată a derivării pentru raţiune, conferă s. maximă importanţă în demonstraţie. El constituie fundamentul prin care demonstraţia devine strictă, evidentă.

Comments Off

Silnic (Glechoma), gen de plante erbacee din familia labiatelor, caracterizate prin tulpini târâtoare şi flori albastre sau violete. Plantele din acest gen cresc prin locuri umede, prin livezi, păduri şi tufişuri umbroase şi sunt melifere.

Comments Off

Sillanpaa [silanpe:], Frans Eemil (n. 1888), romancier finlandez de orientare umanistă, cel mai reprezentativ exponent al literaturii finlandeze contemporane. După începuturi care reflectă o concepţie pan-teistă („Viaţa şi soarele”, 1916), S. zugrăveşte în spiritul „realismului magic” şi într-un cadru natural feeric viaţa grea a ţăranului finlandez, analizată mai mult dintr-un unghi psihologic decât social („Sfânta mizerie” 1919, trad. Rom. 1957). Accentuarea trăsăturilor unui lirism delicat, deschis la poezia naturii, este caracteristică creaţiei ulterioare („Moartă de tânăra”, 1931; „Calea unui om”, 1932; „Oameni în noaptea de vară”, 1934; „Frumuseţea şi mizeria vieţii”, 1945). Premiul Nobel (1939).

Comments Off

Silius Italicus, Titus Catius (25—101 e.n.), poet epic roman. A ocupat multe funcţii de stat. Epopeea să „Punica” are ca subiect cel de-al doilea război punic. Lipsită în general de originalitate, lucrarea cuprinde şi unele pasaje valoroase prin sentimentul patriotic care le străbate.

Comments Off

Silitră (CHIM.) v. azotat de potasiu.

Comments Off

Silişte (în evul mediu în ţările române), denumire a locului pe care fusese sau pe care era aşezat un sat.

Comments Off

Silistra, oraş în nordul R.P. Bulgaria, port pe Dunăre. 22 000 loc. (1960). Industrie alimentară, a mobilei, textilă, a materialelor de construcţie.

Comments Off

Silimanit (MINER.), silicat natural de aluminiu, cristalizat în sistemul rombic. Se prezintă sub formă de cristale aciculare, dispuse în snopi. Este colorat mai ales în cenuşiu. Se întâlneşte în micaşisturi şi în gnaise, formate în condiţiile metamorfismului foarte intens (ex. S. din cristalinul Carpaţilor Meridionali şi din nordul Dobrogii).

Comments Off

Silicvă (BOT.), fruct uscat dehiscent, caracteristic plantelor din familia cruciferelor (ridichi, varză etc), alcătuit din două cârpele despărţite printr-un perete subţire de care se prind seminţele.

Comments Off