Sfredel (IND. EXTR.), unealtă în formă de bară, prevăzută la un capăt cu muchii ascuţite sau cu tăişuri (în formă de daltă) şi folosită pentru executarea găurilor (fie prin rotire şi apăsare, fie prin percuţie) în roci sau în substanţe minerale utile. S. poate fi acţionat manual sau mecanizat.