rocă(PETROGR.), material con­stitutiv al unei formaţii natu­rale, parte integrantă a scoarţei terestre. Se prezintă, în gene­ra], sub formă de agregate alcă­tuite din unul sau din mai multe minerale. R. iau naştere în urma variatelor procese geologice. în funcţie de geneza lor, se deosebesc: a) r. erup­tive sau magmatice, formate prin consolidarea maselor to­pite de silicaţi în interiorul scoarţei (r. intruzive, r. pluto­nice) ori pe suprafaţa ei (r. efuzive, r. vulcanice); b) r. sedimentare, rezultate prin de­punerea materialelor de dez­agregare şi de alterare a rocilor de pe suprafaţa scoarţei, trans­portate sub acţiunea vîntului, a gheţarilor, a apelor curgătoare şi a mării (r. elastice), sau formate prin precipitare chi­mică, în ape marine, lacustre sau de izvoare (r. de precipi­tare), prin intermediul orga­nismelor (V. biogene) ori prin acumularea pe Ioc a materialu­lui insolubil rezultat din alte­rarea rocilor (r. reziduale); c) r. metamorjice, născute prin transformarea rocilor preexis­tente în condiţii de tempera­tură ridicată..fr. de contact) sau în condiţiile unei intense dis­locaţii a zonelor mobile ale scoarţei Pămîntului (r. cris-talofiliene şi r. cataclastice). R. sînt caracterizate prin compoziţia mineralogică, struc­tură (gradul de cristalizare, mărimea cristalelor) şi tex­tura lor (dispoziţia în spaţiu a mineralelor com­ponente). Aceste ele­mente fundamentale pentru identificarea r. se pot stabili în unele cazuri cu ochiul liber, dar în mod curent se recurge la examenul microsco-■ pic. Pentru studiul mai complet al r. se apelează şi la analiza chimică, la determi­narea proprietăţilor tehnologice etc. în afară de interesul ştiinţific general al cercetării r., stu­diul acestora prezintă impor­tanţă practică deosebită, deoa­rece ele însele constituie uneori substanţe minerale utile sau conţin astfel de substanţe, formate fie o dată cu ele, fie mai tîrziu. — R. utilă, rocă folosită în industrie. R.u. pot fi materiale de construcţie (ex. marmură, granit, andezit, ba­zalt), materiale abrazive (ex. piatra ponce, gresia, şmirghelul etc), materii prime ceramice (ex. argilă refractară), materie primă pentru fabricarea cimen­tului (ex. marne, calcare), fon-danţi în siderurgie (ex. calcare), materiale cu felurite întrebuin­ţări industriale (ex. piatra li­tografică, creta, diatomitul etc). — R.-mamă de petrol, rocă argiloasă, marnoasă, si-licioasă sau calcaroasă, re­zultată în urma consolidării unor sedimente bogate în sub­stanţe organice, prin transfor­marea cărora, în condiţiile unui bazin marin cu ape de fund lipsite de oxigen, au luat naş­tere bitumine (gaze, petrol, asfalt etc). în anumite condiţii de presiune şi de temperatură, r.-m. de p. s-a compactizat şi a cedat o parte din petrolul şi din gazele pe care le conţinea rocilor poroase înconjurătoare, care au devenit astfel roci-magazin sau roci-colectoare. în Republica Socialistă Româ­nia se întîlnesc roci cu caracter de r.-m. de p. în silurian (şisturi cu graptoliţi în Do-brogea), liasic (şisturi bitu­minoase în Banat), cretacicul inferior (seria şisturilor negre din flişul Carpaţilor Orientali), oligocen (şisturi disodilice, me-nilite, marne albe bituminoase în Carpaţii Orientali) şi în neogen (marne, şisturi cu ra-diolari în zona precarpatică şi în Transilvania).