rezervor 1. (TEHN.) Reci­pient folosit pentru depozita­rea unor substanţe fluide (aer, gaze, lichide) sau a unor ma­teriale solide sub formă de grăunţi sau de pulbere, în sco­pul alimentării unor instalaţii. R. pot fi închise sau deschise si sînt confecţionate din diferite materiale (tablă de oţel, beton, lemn etc). — R.-tampon, re­zervor de aer sau de lichid, montat între compresor sau in­stalaţia de pompe şi conducta de alimentare. R.-t. serveşte ca regulator de debit şi de presiu­ne sau ca acumulator de energie pneumatică. 2. (PETROGR.) Rezervor magmatic v. bazin mag­matic. 3. (MICROBIOL.) Rezervor de infecţie, sursă naturală de infecţie. R. de i. poate fi: omul bolnav sau obiectele folosite de el, animalele şi plantele bolna­ve, solul, apa şi aerul, din care sau prin care se răspîndesc ger­menii patogeni.