Republica Central-Africana v. Africa Centrală. Republica Dominicană, stat în America Centrală insulară, situat în partea estică a insulei Haiti. Suprafaţa: 48734 km2. Populaţia: 3 452 000 loc. (1964), formată din mulatri (68%), ocoli şi negri. Capitala: Santo Dcmingo. Limba de stat: spaniola. Relieful este format dintr-o succesiune de culmi muntoase (altitudinea maximă 3 175 m) şi cîmpii fertile. Climă tropicală umedă, mai ales pe pantele nord-estice, care se află în calea alizeelor. Munţii sînt acoperiţi de poduri tropicale; in cimpia interioară predomină vegetaţia de savană. Zăcăminte de bauxită şi minereu de fier. Este o ţară agrară slab dezvoltată, dependentă de monopolurile din S.U.A. Principala plantă de cultură este trestia de zahăr, cultivată în special în regiunile de litoral. Se mai culiva cacao, cafea, tutun, bananieri, orez, porumb, batate, arabide. Se cresc vite cornute mari, porcine, capre. Industria este reprezentată prin fabrici de zahăr, mici întreprinderi producătoare de ciment, de prelucrare a lemnului şi textile (concentrate în Santo Domingo, San Cristobal, Barahona şi La Romana). Bauxita şi minereul ce fier sînt exploatate de societatile miniere străine. Se exportă zahăr (peste jumătate din volumul exportului), cafea, cacao, tutun, se importă produse industriale. Principalul partener comercial este S.U.A. — Istoric. Republica Dominicană s-a constituit ca stat de sine stătător în 1844. De la mijlocul sec. ai XlX-lea, în R.D. a început să pătrundă intens capitalul nord-american, iar la începutul sec. al XX-lea monopolurile nord-americane (United Fruit Company, Alumi’nium Company of America ş.a.) şi-au consolidat poziţiile. între 1916 şi 1924, teritoriul R.D. a fost ocupat de forţele armate ale S.U.A. în 1930, susţinut de monopolurile străine, a venit la putere Rafael Trujillo, care a instau¬rat în ţară un regim dictato¬rial, terorist. Repetatele răs¬coale ale poporului dominican împotriva regimului lui Trujil¬lo au fost înăbuşite în sînge. In 1942 a fost creat, pe baza partidului comunist, Partidul Socialist Pcpular Dominican, care activează din 1947 în ilegalitate. După asasinarea lui R. Trujillo (1961), ca urmare a luptelor din sînul forţelor guvernante şi a nemulţumirii generale, cercurile de dreapta au fost nevoite, în 1962, să accepte ţinerea unor alegeri generale. A venit la putere Partidul . revoluţionar dominican (partid al burgheziei naţionale), condus de Juan Bosch. Acesta a intenţionat să înfăptuiască unele reforme, dar a fost răsturnat, în 1963, de o junta militară, care a reintrodus teroarea. Lupta maselor împotriva juntei a dus la înlăturarea acesteia, în aprilie 1965, de către forţele insurgente, militare şi civile. Urmărind împiedicarea reinstaurării regimului constituţional de către aceste forţe, S.U.A. au organizat o intervenţie armată directă în R.D., transformată ulterior în intervenţia aşa-ziselor „forţe inter-americane” (alcătuite în cea mai mare parte din militari nord-americani). în alegerile care au avut loc, în iunie 1966, în prezenţa acestor forţe, a fost ales preşedinte J. Balaguer.