Republica Malgaşă, stat în Africa, situat pe insula Madagascar. Supra¬faţa: 595 790 km2. Populaţia: 5 940 000 loc. (1963), dintre care peste 98% malgaşi. Capitala: Tananarive. Limbi oficiale: malgaşa şi franceza. Are în mare parte relief înalt, format prin ridicarea pe compartimente, de-a lungul liniilor de falie, a unei vechi regiuni cristaline, în prezent puternic fragmentată de rîun şi depresiuni, înălţimile maxime se întîlnesc în masivele de origine vulcanică (Tsaratanana, în nord, 2 886 m; Andringitra, 2 666 m ş.a.). Partea estică a zonei înalte coboară în trepte foarte abrupte spre o îngustă cîmpie litorală. Spre vest înălţimile scad treptat; spre ţărm se întinde o regiune de podiş şi de dealuri joase. Clima este tropicală, umedă în partea estică (care se află în calea alizeelor), mai uscată în vest (unde se distinge un anotimp ploios şi unul secetos) şi în special în sud-vest, iar în zona centrală cu caracter montan tropical. Rîuri dese, cu mari variaţii de nivel. Flora R.M. se caracterizează printr-un mare număr de endemisme. Vegetaţia originară de pădure a fost în mare parte distrusă; în prezent predomină savanele şi formaţiile de tufişuri. Zăcăminte de grafit (locul al patrulea în lume), minereuri de uraniu şi toriu, beriliu, columbit, monazit, mică, aur, cuarţ, cromite. Este o ţară agrară în curs de dezvoltare, în economia căreia monopolurile străine, în special cele franceze, ocupă poziţii importante. Circa 90% din populaţia activă este ocupată în agricultură. în micile gospodării africane se cultivă orez (peste jumătate din suprafaţa cultivată), manioc, porumb, fasole, batate, jams, cartofi etc. Pentru export se cultivă, pe plantaţii şi în unele gospodării africane, arbori de cafea (care furnizează circa 40% din volumul exportului), cuişoare (în producţia cărora R.M. ocupă locul al doilea în lume), vanilie, piper, trestie de zahăr, tutun, sisal etc. Se cresc cornute mari (zebu), în special în regiunile înalte şi pe litoralul vestic. Industria este reprezentată prin exploatări miniere, întreprinderi ale industriei alimentare (ulei, zahăr, conserve de carne, de crescătorii de orez) şi ale industriei uşoare. Se exportă produse agricole, cromite, grafit, mică şi alte minereuri, se importă produse industriale de larg consum, maşini, combustibil. Principalul partener comercial este Franţa. — Istoric. Istoria veche a Madagascarului este puţin studiată. în sec. al XVI-lea, pe teritoriul Madagascarului s-a constituit statul Imerin, care la începutul sec. al XlX-lea s-a transformat într-o puternică monarhie feudală centralizată. în 1885 Franţa a impus Madagascarului protectoratul său, iar în 1886 a declarat Madagascarul şi insulele învecinate posesiune colonială. De la începutul sec. al XX-lea, în Madagascar s-a desfăşurat o puternică mişcare de eliberare naţională, care s-a intensificat mai ales după cel de-al doilea război mondial. în 1947 în Madagascar a izbucnit o puternică răscoală anticolonialistă, reprimată sîngeros de armatele franceze. în 1958 Madagascarul a fost declarat stat autonom, în cadrul Comunităţii Franceze, sub denumirea de Republica Malgaşă, iar în 1960 şi-a proclamat independenţa. Şeful statului este preşedintele, ales pe termen de şapte ani. Organul legislativ suprem este parlamentul bicameral. Partide politice : Partidul sccial-democrat (partid de guvernămînt); Uniunea social-democratică din Madagascar; Congresul independenţei Madagascarului (partid de opoziţie).