regresiune marină (GEOL.), proces de retragere a mării de pe o întinsă porţiune a scoarţei terestre ca urmare a mişcării de ridicare a acesteia. Urmele r.m. se recunosc în specificul succesiunii formaţiilor depuse; astfel, în partea superioară se află depozite tengene, mai grosiere, dispuse peste depozite argiloase şi calcaroase inferioare. Prin r.m., regiunile acoperite de mare se ridică deasupra nivelului apelor (se exondează), alăturîndu-se uscatului (ex. r.m. de la sfîrşitul pliocenului pe teritoriul Republicii Socialiste România a dus la ridicarea deasupra nivelului apelor a bazinului Transilvaniei şi a unei importante părţi a Cîmpiei Române).