recidivă (DR.), situaţie în care o persoană, după ce a fost condamnată definitiv la o pedeapsă privativă de libertate mai mare de şase luni (marea r.) sau la trei pedepse ce nu depăşesc şase luni (mica r.), săvîrşeşte din nou o infracţiune fie după executarea pedepsei sau pedepselor (r. reală), fie înainte de executare, în timpul acesteia sau în stare de evadare (r. fictivă). R. atrage o agravare a pedepsei cuvenite pentru infracţiunea săvîrşită ulterior, precum şi alte consecinţe (ex. pierderea posibilităţii de a beneficia de suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau de graţiere).