Siliconi (CHlM.), compuşi macromoleculari organo-silicici (polixiloxani), constituiţi din lanţuri sau cicluri de atomi de siliciu care alternează regulat cu atomi de oxigen, valenţele libere ale siliciului fiind saturate prin radicali organici (metil, fenil etc): După structură chimică, respectiv după proprietăţi, s. se împart în s. fluizi sau uleiuri siliconice, elastomeri sau cauciucuri siliconice şi răşini siliconice. S. prezintă stabilitate termică mare, proprietăţi dielectrice deosebite, rezistenţă din punct de vedere chimic, hidrofobie etc. Au utilizări tehnice importante. S. fluizi se folosesc ca lubrifianţi, uleiuri de transformator, la protecţia unor suprafeţe împotriva aderenţei, iar elastomerii şi răşinile siliconice la confecţionarea cablurilor, a izolamen-telor, ca lacuri rezistente, la impregnarea unor ţesături pentru a le proteja împotriva apei etc