Sfeclă furajeră (Beta vulgaris), plantă bienală din familia chenopodiaceelor, cu rădăcina mai mare decât a sfeclei de zahăr, de formă ovală, cilindrică sau sferică şi cu un conţinut de 4 — 5% zahăr. În ţara noastră, s.f. se cultivă pe suprafeţe restrânse, ocupând, împreună cu alte rădăcinoase furajere, 16000 ha (1965). Soiurile mai răspândite sunt: zaharoza de Cenad, beta roză, mamut roşu şi eckendorf. — S. de frunze v. mangold.