Rumânie (în evul mediu în Ţara Românească), condiţie a ţăranilor dependenţi de stăpânul feudal al moşiei (domn, boieri, mănăstiri). R. constituiau o obşte cu drept de folosire a pământului, dar datorau stăpânului feudal dijma din produsele pământului lăsat în folosinţa lor (numită găleată) şi dijma din vite (numită datul), precum şi diferite prestaţii în muncă. R. privea numai pe bărbaţi, nu şi pe femei. A fost desfiinţată prin reforma lui Constantin Mavrocordat din 1746.