raionare 1. (GEOGR.) a) Raionare climatică, împărţire a unui anumit teritoriu (ţară, continent, globul terestru) în zone sau în regiuni cu condiţii climatice oarecum omogene, pe baza unor indici climatici cum ar fi indicele de ariditate, temperatura, umezeala etc. b) Raionare fizico-geografică, împărţire a unei regiuni în unităţi teritoriale naturale, fiecare dintre ele fund caracterizată printr-o fizionomie proprie, prin anumite particularităţi ale părţilor componente, printr-o dinamică internă proprie şi printr-un anumit grad de utilizare de către societatea umană, c) Raionare hidrologică, împărţirea unui teritoriu în unităţi cu particularităţi hidrologice proprii (în special în privinţa regimului hidrologic), pe baza analizării detailate a structurii ;densităţii reţelei hidrografice, a regimului nivelelor, a debitelor lichide şi solide, a particularităţilor fizice şi chimice ale apei, a mobilităţii albiilor. Rh. a unui teritoriu stă la baza lucrărilor de sistematizare teritorială, de alimentare cu apă, de irigaţii, desecări, construcţii hidrotehnice etc. 2. (PEDOL.) Raionare pedologică, împărţire a unei regiuni în unităţi teritoriale cu o structură relativ unitară a învelişului de sol (rezultată dintr-un proces specific de geneză şi de evoluţie a acestui înveliş, care se desfăşoară sub influenţa unor condiţii fizico-geografice proprii acestui teritoriu) şi cu o anumită capacitate potenţială de utilizare. Prezintă o mare importanţă pentru zonarea culturilor agricole. 3. (AGR.) Raionarea soiurilor, repartizarea teritorială a celor mai valoroase soiuri de plante agricole, în funcţie de condiţiile pedoclimatice locale. Periodic, soiurile de plante agricole sînt înlocuite cu altele noi, mai productive. Pe baza r.s. se organizează producerea de sămînţă-elită. La noi în ţară se realizează pe baza încercărilor experimentale de la staţiunile Institutului central de cercetări agricole şi la centrele Comisiei de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor. 4. (MED.) Raionare sanitară, delimitare a teritoriului administrativ al unei ţări în scopul deservirii populaţiei cu o asistenţă medico-sanitară corespunzătoare. In sistemul de organizare sanitară din ţara noastră, circumscripţiile medicale sînt unităţi stabilite (arondate) pe baza criteriului r.s. şi cuprind un anumit număr de locuitori, adică numărul de locuitori dm raionul respectiv. în acelaşi fel sînt organizate policlinicile şi spitalele.