A
Archived posts from this Category
ABEROSCOP
Tagged as: A
s.n (< fr. aberroscope) instrument pentru observarea defectului de distorsiune al unui ochi anormal.
ABERATIE
Tagged as: A
s.f. (< fr. aberration, lat. aberratio,-onis) 1. Ceea ce constitue o aberare de la timpul normal. <> Defectiune a unui sistem optic care genereaza imagini neclare, deformate. <> Aberatie vizuala = astigmatism. Aberatia luminii = deplasare aparenta a imaginii unui astru in telescop. 2. Absurditate.
ABERANT
Tagged as: A
adj. (< fr. aberrant, lat. aberrans,- ntis) Care se abate de la timpul normal; care constitue o aberatie.
ABECEDAR
Tagged as: A
s.n. (< lat. abecedarius, fr. abécédaire) Manual elementar pentru inatarea scrisului si a cititului. <> Fig. ( Carte care cuprinde) primele notiuni ale unei meserii, ale unei arte etc.
ABDUCTIE
Tagged as: A
s.f. (< fr. abduction, lat. abduction,- onis) Miscare executata de un muschi abductor.
ABDUCTOR
Tagged as: A
adj. (< fr. abducteur; cf. lat. Abductus “care se indeparteaza“)v Muschi abductor = muschi care indeparteaza un membru de axul median al corpului sau doua organe unul de celalalt.
ABDOMINAL
Tagged as: A
adj. (< fr. abdominal) care apartine abdomenului, privitor la abdomen; din regiunea abdomenului. <> Cavitatea abdominala = cavitate care este cuprinsa intre peretii abdomenului.
ABDOMEN
Tagged as: A
s.n. (<fr., lat. Abdomen) 1. Parte a corpului situata intre torace si bazin, in care se gasesc stomacul, ficatul, pancreasul, suplina si intestinele. 2. Ultimul segment al corpului artropodelor.
ABDICA
Tagged as: A
vb. I intranz. (< fr. abdiquer, lat. Abdicare) 1. A renunta la tron. 2. Fig. A renunta, a ceda (in fata greutatilor); a se resemna.
ABACES
Tagged as: A
s.n. (< fr. abacès, lat. Abscessus) colectare de puroi, formata in urma dezintegrarii tesuturilor, sub actiunea unor microorganisme.
ABBEVILIAN
Tagged as: A
s.n., adj. (< fr. abbevillien; cf. n. pr. Abbeville, oras in N-V Frantei) (GEOL.) 1. S.n. Subetaj mijlociu al paleoliticului inferior. 2. Adj. Care apartine unei culture din aceasta perioada ale carei resturi arhiologice sau descoperit in localitatea franceza Abbeville; referitor la abbevilian
ABAZIE
Tagged as: A
s.f. (< fr. abasie; cf. gr. a “fara“ + abasis “mers“) (MED.) Imposibilitate de a merge, care se maifesta mai ales in cazurile de isterie, ca urmare a unor tulburari ale sistemului nervos.
ABATIE
Tagged as: A
s.f (< it. ab(b)azia) Manastire catolica, cu statut special, condusa de un abate sau de o abatesa, care depinde de un episcope sau direct de papa.