războaiele husite (1419 — 1434), puternică mişcare cu caracter antifeudal, anticatolic şi de eliberare naţională din Cehia. R.h. au început după arderea pe rug a lui Jan H u s (1415), prin răscoala meşteşugarilor din Praga (iulie 1419). împotriva husiţilor s-au coalizat împăratul german, papa şi marii feudali, care au organi¬zat cinci cruciade antihusite (1420 — 1431). Mişcarea revoluţionară a taboriţilor, condusă la început de Jan Z î z k a, iar după moartea acestuia de Procop cel Mare, a obţinut succese importante. R.h. s-au terminat o dată cu trădarea calixtinilor (reprezentanţii curentului moderat din mişcarea husită) şi cu zdrobirea taboriţilor lîngă Lipany (1434); ele au zdruncinat poziţiile bisericii catolice şi ale feudalilor germani în Cehia şi au avut o importantă contribuţie la succesul Reformei în Europa. Caracterul antifeudal al r.h. a influenţat o serie de răscoale ţărăneşti, ca cea de la 1437— 1438 din Transilvania.