Sibiu, oraş regional în reg. Braşov, reşedinţă de raion, situat pe valea Cibinului. 104 430 loc. (1965). Centru industrial şi cultural. Principalele ramuri industriale: industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor (Uzinele „Independenţa”, „Metalurgica”, „Elastic”, „Balanţa”), industria textilă şi a tricotajelor („Libertatea”, „Mătasea roşie”, „Dumbrava” etc), de prelucrare a lemnului (întreprinderea „Republica”), alimentară, poligrafică etc. Nod feroviar. Aeroport. — Istoric. Pe locul actualului oraş, începând din epoca hallstattiană, a existat o aşezare rurală locuită de agricultori şi păstori, atestată şi în epoca romană, precum şi în timpul migraţiunu popoarelor. Aici au fost aşezaţi pe la mijlocul sec. al XH-lea, peste populaţia băştinaşă, colonişti germani. Menţionat pentru prima dată în documente cu numele Hermannstadt în 1366. În evul mediu, oraşul a cunoscut o însemnată dezvoltare meşteşugărească şi comercială, întreţinând legături intense şi neîntrerupte cu Ţara Românească şi cu Moldova, unde negustorii sibieni îşi desfăceau cea mai mare parte a mărfurilor lor. În sec. al XlX-lea a fost un importan: centru economic, politic şi cultural al românilor din Transilvania. În timpul revoluţiei din 1848- 1849, aici s-a aflat sediul Comitetului naţional român. Tot la S. s-a înfiinţat, în 1861. Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român (Astra)-La S. au apărut numeroase gazete şi reviste româneşti („Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna” ş.a.). Bogat tezaur de monumente istorice: importante resturi din sistemul de fortificaţii medievale (Turnul olarilor, Turnul dogarilor, Turnul fierarilor, Bastionul roşu etc.), biserica evanghelică, valoros edificiu în stil gotic (sec. XIV— XV), în care se păstrează picturi murale (1445), monumente funerare şi obiecte de artă religioasă, orgă renumită, Turnul sfatului (sec. al XV-lea), vechile prăvălii din Piaţa mică (sec. XVI-XVII), palatul Brukenthal, impozant edificiu în stil baroc (sec. al XVIIl-lea), în care este instalat complexul muzeistic cu acelaşi nume, catedrala ortodoxă în stil pseu-dobizantin (1850). În oraşul S. se află un teatru dramatic (cu o secţie în limba română şi una în limba germană şi o secţie de păpuşi în limbile română şi germană), o filarmonică, biblioteca orăşenească (care îşi are începuturile în biblioteca Astrei), o grădină zoologică în Dumbrava Sibiului. — Raionul S., cu 112 670 loc. (1965). Exploatări forestiere şi de roci de construcţie. Industrie energetică (hidrocentralele Sadu II şi Sadu V), textilă (Sălişte, Orlat, Cisnădie, Tălmaciu), industrie constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor (Ocna Sibiului), de prelucrare a lemnului (Orlat, Tălmaciu), alimentară. Creşterea animalelor, culturi de cereale şi de cartofi.