Serenadă, compoziţie muzicală, vocală sau instrumentală, cu caracter liric, alcătuită din mai multe părţi, a-propiată, ca factură şi caracter, de divertisment, nocturnă, suită etc. Îşi are obârşia în cântecul de seară al trubadurilor („serena”) şi se cântă cu acompaniament de lăută, mandolină sau chitară. A căpătat o largă răspândire în ţările europene în sec. XVII-XVIII. Serenade au scris J. Haydn, W.A. Mozart, L. van Beethoven, Fr. Schubert, P.I. Ceaikovski ş.a.