Serdar (termen de origine turcească; în ţările române în sec. XVII—XVIII), dregător cu atribuţii militare. În Moldova, s. comanda cetele de călăreţi din ţinuturile de margine dinspre tătari. În afară de aceşti s., în Moldova mai existau în sec. al XVIII-lea s. de mazili. În “Ţara Românească, s. avea sub comanda sa un corp de călăreţi şi salahori şi carele cu provizii ale oştirii; se îngrijea şi de serviciul poştei.