Seebeck [ze: bec], efectul ~ (după numele fizicianului german Ţ./. Seebeck, 1770-1831), apariţia unei tensiuni electromotoare (numită tensiune Seebeck) într-un circuit format din două conductoare solide diferite (sau semiconductoare) ale căror puncte de contact (joncţiuni) se află la temperaturi diferite. E.S. se datoreşte faptului că tensiunea electromotoare de contact între două conductoare este dependentă de temperatura joncţiunii. Valoarea tensiunii S. depinde de natura conductoarelor şi de temperaturile celor două contacte. La metale, e. S. este în general redus, în timp ce la semiconductoare este mult mai puternic. E.S. este folosit pentru controlul şi reglarea temperaturii cu ajutorul termocupielor metalice sau pentru realizarea generatoarelor termoelectrice din semiconductoare.