Scondru (NAV.), prăjină cilindrică din lemn sau ţeava cu lungime mare, folosită în diferite scopuri pe o navă. — S. de ancorare, scondru ascuţit la un capăt (pentru a putea fi înfipt în mâl), prevăzut cu armături metalice la ambele capete şi care serveşte la menţinerea navei la o anumită distanţă (impusă de adâncimea apei) de chei sau de mal.