Scoarţă2, categorie de ţesături din domeniul artei populare. Denumirea de s. se dă covoarelor ţesute în tehnica chilimului; la cele vechi, urzeala şi băteală erau din lină, la cele noi urzeala este din bumbac. S. au o funcţie ornamentală în interiorul ţărănesc şi se pun pe pereţi şi pe mobile (pat, laviţă, lăzi de zestre, mese). Există câteva familii importante de scoarţe româneşti, lucrate în Oltenia, Muntenia, Moldova, Maramureş, Ciuc, Hunedoara, Banat. Varietatea coloritului şi diversitatea ornamentelor contribuie la definirea caracterelor proprii fiecărei familii de s. Celebre motive ornamentale. Sunt: arborele vieţii, soarele, călăreţul, alături de plante şi animale stilizate, figuri geometrice etc. Astăzi, copii de pe s. vechi se realizează în unităţile specializate ale cooperaţiei meşteşugăreşti. V. şi covor.