Salvador (Republica de El Salvador), stat în America Centrală, situat între Oceanul Pacific, Guatemala şi Honduras. Suprafaţa: 21 393 km . Popu- a: 2 824 000 loc. (1964), majoritatea metişi, în rest indieni. Capitala: San Salvador. Limbă de stat: spaniola. Teritoriul S. este situat în cadrul Cordilierei Andine; este un podiş cu altitudini de 600 —700 m, mărginit de lanţuri muntoase cu numeroşi vulcani stinşi şi activi, depăşind uneori 2 000 m altitudine. Cel mai înalt vârf este Santa Ana (2 386 m). Ţărmul Oceanului Pacific este însoţit de o îngustă câmpie litorala. Climă tropicală. Principalul râu: Lempa. Zăcăminte de minereuri neferoase, auroargen-tefere şi de sulf. Este o ţară agrară slab dezvoltată. 70% din populaţia activă este ocupată în agricultură. Marii proprietari de pământ deţin 59% din suprafaţa cultivată. Principalele culturi de export sunt culturile de cafea şi de bumbac. Se rnai cultivă agave, trestie de zahăr, susan, iar pentru con-samul intern în special porumb, apoi orez, mei, leguminoase.Se cresc vite cornute mari. Dm pădurile de pe litoral se recoltează balsam de Peru. Există exploatări miniere, fabrici de produse alimentare şi textile. Se exporta cafea (circa 4/5 din Tiioarea exportului), bumbac, bre de agave, balsam de Peru. Cipalii parteneri comerciali: S.U.A., R.F. Germană şi Japonia. — Istoric. Teritoriul S. a fost locuit în epoca precolumbiană de triburi de indieni (amerindieni). În prima jumătate a sec. al XVI-lea, ţara a fost cucerită de conchistadorii spanioli şi inclusă ulterior în Guvernământul General Guatemala. După eliberarea de sub dominaţia spaniolă (1821), S. a făcut parte, între 1823 şi 1839, din Federaţia Republicilor Americii Centrale. În 1839 şi-a proclamat independenţa. În sec. al XlX-lea, în economia ţării a început să pătrundă capitalul străin, iar la sfârşitul sec. al XlX-lea şi începutul sec al XX-lea, S.U.A. a reuşit să-şi asigure aici o influenţă predominantă, în 1930 a fost creat Partidul Comunist din Salvador, care activează în ilegalitate, în 1931 a fost instaurat în ţară un regim dictatorial, în frunte cu M.H. Martînez, răsturnat în 1944, în urma unei greve generale şi a unei puternice mişcări antiimperiahste. După 1944 situaţia politică din ţară s-a caracterizat printr-o continuă instabilitate guvernamentală, în majoritatea timpului statul fiind guvernat de junte militare.