Salarizare, sistem de ~, totalitatea elementelor pe baza cărora se determină nivelul salariului, în funcţie de gradul de calificare al lucrătorilor, precum şi diferitele adaosuri variabile, stabilite în raport cu realizarea concretă a sarcinilor şi cu condiţiile în care se desfăşoară munca. Principiile şi metodele de salarizare sunt radical deosebite în socialism faţă de capitalism, datorită esenţei noi a salariului şi caracterului relaţiilor de producţie. În capitalism, s. diferă nu numai de la o ţară Ia alta, dar şi de la o întreprindere la alta şi adeseori după criterii de vârstă, sex, rasă etc. Având un caracter instabil. 5. de s. socialist are caracter unitar pentru întreg sectorul de stat al economiei naţionale, este stabil şi asigură o corelare justă a salariilor dintre diferite ramuri, activităţi, categorii de salariaţi etc. Principiile sistemului de salarizare socialist sunt: remunerare egală la muncă egală, luarea în considerare a deosebirilor esenţiale dintre munci, a importanţei ramurii în care se desfăşoară munca, a rezultatelor muncii. Cu ajutorul s. de s., statul socialist asigură concordanţa dintre cuantumul muncii şi al consumului, realizează proporţionarea veniturilor diferitelor categorii de salariaţi, înfăptuieşte repartizarea planificată a forţei de muncă pe diferite ramuri şi locuri de muncă, stimulează ridicarea calificării lucrătorilor, asigură în general cointeresarea materială a oamenilor muncii în procesul de producţie. În România, elementele componente ale sistemului de salarizare sunt: sistemul tarifar, formele de salarizare, sistemul premial şi sistemul de sporuri. Salarizarea se realizează în strânsă legătură cu sistemul de normare a muncii. Sistemul tarifar constituie elementul hotărâtor al s. de s.; pe baza lui se determină nivelul salariilor în toate ramurile economiei naţionale, pentru toate categoriile de salariaţi. Formele de salarizare (salarizarea în acord şi salarizarea pe unitate de timp sau în regie) au rolul să asigure o repartiţie corespunzătoare conţinutului şi formelor organizatorice ale procesului de producţie, să lege salariul de rezultatele urmărite la fiecare loc de muncă, asigurând o cointeresare materială cât mai mare a celor ce muncesc. Sistemul premial cuprinde totalitatea criteriilor şi condiţiilor de premiere, modul de constituire şi aprobare a fondului de premiere, limitele premiilor individuale etc. Sistemul de sporuri cuprinde diferitele categorii de sporuri de salariu. Toate elementele sistemului de salarizare sunt strâns îmbinate, se completează şi se influenţează reciproc, formând un cadru unitar. Formarea şi perfecţionarea sistemului socialist de salarizare au ocupat şi ocupă un loc important în politica economică a P.C.R. şi a statului nostru. — 5. În acord, formă de salarizare potrivit căreia cuantumul salariului se calculează în raport direct cu cantitatea de produse realizate şi de tariful diferenţiat stabilit pe unitate de produs. S. în a. cunoaşte mai multe forme: acord direct, în care salariul se stabileşte după un tarif direct proporţional cu îndeplinirea normelor de muncă; acord progresiv, în care salariul se stabileşte după un tarif ce creşte progresiv când producţia realizată depăşeşte norma stabilită; acord premial, în care la salariul stabilit după una dintre formele de acord precedente se adaugă premii pentru rezultatele deosebite, calitative şi cantitative, obţinute în muncă. S. în a. se acordă fie individual, când norma poate fi fixată pe un muncitor, fie colectiv, când operaţiile procesului de producţie se execută de o echipă de muncitori. S. în a. este larg răspândit în ţara noastră, ea cointeresând în mai mare măsură pe muncitori în rezultatele muncii lor. În condiţiile extinderii automatizării producţiei, a proceselor tehnologice moderne, ne-maiputîndu-se determina concret contribuţia fiecărui muncitor, s. în a. se restrânge, crescând ponderea formelor colective de salarizare completate cu premii. — S. pe unitatea de timp, sau în regie, formă de salarizare potrivit căreia cuantumul salariului se stabileşte în raport cu timpul lucrat şi cu încadrarea tarifară a salariaţilor. Această formă se foloseşte în condiţiile de producţie care nu permit determinarea exactă a contribuţiei fiecărui lucrător, precum şi pentru salarizarea personalului tehnic-administrativ, a medicilor, a profesorilor etc.; este completată cu premii acordate pentru rezultatele bune obţinute în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. V. şi premiu.