Saint-Simon [se-simo], Claude Henri de Rouvroy (1760—1825), socialist utopist francez. Alături de Owen şi Fourier, S.-S. Este unul dintre marii precursori ai socialismului ştiinţific. De origine nobilă, S.-S. A renunţat în 1789 la titlul de nobleţe şi s-a alăturat revoluţiei. Format în spiritul materialismului francez din sec. al XVIII-lea, el a elogiat spiritul „pozitiv”, ştiinţific, al epocu moderne, a criticat idealismul, deismul şi religia. El a susţinut ideea progresului; a considerat capitalismul industrial ca o treaptă necesară a progresului social, care va trebui să cedez însă şi ea locul unei noi societăţi, superioare, numită de S.~S. sistemul social „pozitiv” (adică ştiinţific) sau „sistemul industrial”. S.-S. A rămas totuşi idealist în concepţia sa istorică, deoarece a considerat ştiinţa, dezvoltarea raţiunii omeneşti ca factori determinanţi ai progresului societăţii. Societatea viitoare se va întemeia, potrivit concepţiei Iui S.-S., pe marea industrie, organizată planificat şi unită strînscu ştiinţa, pe participarea Ia muncă a tuturor membrilor societăţii şi pe repartiţia după muncă, cu păstrarea totuşi a proprietăţii private şi a claselor; statul va dispărea, guvernarea oamenilor fiind înlocuită cu „administrarea lucrurilor”, cu conducerea producţiei, înfăptuită de savanţi şi de clasa „industrială”, în care S.-S. Includea atât pe muncitori, cât şi pe industriaşi, bancheri şi comercianţi. Deşi a considerat, mai cu seamă în ultimele sale scrieri, că socialismul exprimă în primul rând interesele clasei muncitoare, el a crezut că socialismul se va instaura, ca urmare a propagării ideilor sale, cu ajutorul claselor avute. Datorită contradicţiilor sale, saint-simonismul a fost îmbrăţişat la început atât de exponenţi ai proletariatului, cât şi de unii exponenţi ai burgheziei industriale. După moartea lui, şcoala saint-simo-nistă, condusă de S.A. Bazard şi B.P. Enfantin, a renunţat tot mai mult la trăsăturile progresiste ale doctrinei lui S.-S., transformându-se într-un fel de sectă religioasă. Jamt-simonismul a influenţat pe A. Comte şi sociologia burgheză din sec. al XlX-lea. Op. pr.: „Scrisorile unui locuitor din Geneva către contemporanii săi” (1803), „Memoriu asupra ştiinţei despre om” (1813), „Despre sistemul industrial” (1821-1822), „Catehismul industrialilor” (1823 — 1824).