Sachs [zax], Hans (1494— 1576), cel mai de seamă poet german din sec. al XVI-lea. Cizmar de profesiune, S. a fost un Meistersinger renumit şi un animator al şcolii (Singschule) din Niirnberg. Situat pe poziţiile breslelor orăşeneşti, adept al reformei lui Luther, el a criticat cu vehemenţă atât clerul catolic şi moravurile clasei feudale, cât şi pe cele ale patriciatului burghez. Vasta sa operă literară (peste 6 000 de lucrări), inspirată din autori antici, nuvelişti italieni şi mai ales din tradiţiile populare orale, cuprinde: cântece (Meistergesange), tragedii, comedii, fabule, povestiri şi farse. Poezia să se remarcă prin simplitate, profunzimea sentimentului şi sinceritate. A dus la desăvârşire genul farsei de carnaval („Studentul în drum spre Paradis”, 1550) şi a excelat în povestiri anecdotice (Schwănk, e), axate pe teme variate din viaţa zilnică şi caracterizate printr-un umor naiv, sănătos („Ţara minunilor”, 1530). Forma artistică a scrierilor sale suferă însă de didacticism. Foarte popular în epoca lui, S. a fost dat o vreme uitării, fiind apoi redescoperit de Goe-the („Misiunea poetică a lui H. Sachs”, 1776) şi de R. Wagner („Maeştrii cântăreţi din Niirnberg”, 1862).