roată1 (TEHN.), organ de maşină sau subansamblu uni­tar de piese, de formă circulară sau de altă formă, care se poate roti în jurul unei axe. Criteriile principale de clasi­ficare a r. sînt: rolul şi condi­ţiile funcţionale (ex. r. de trans­misiune, r. de rulare, r. de apă, r. cu zbaturi, r. de vînt etc). — R. de transmisiune, roată folosită Ia transmiterea sau la preluarea directă ori indirectă a unei mişcări de rotaţie în acelaşi sens sau în sens con­trar, cu raport de transmitere constant sau variabil. Trans­miterea directă a mişcării are loc prin contactul direct al roţilor (r. dinţate şi r. de fric­ţiune), iar transmiterea indi­rectă se efectuează prin inter­mediul unor elemente elastice de legătură (curea, cablu, lanţ). Roţile de t. pot fi: dinţate, cu dantură exterioară sau inte­rioară, care, cîte două, for­mează un angrenaj şi care transmit sau primesc mişcarea de rotaţie prin intermediul unor dinţi ce intră succesiv în contact; de fricţiune, care transmit sau primesc mişcarea prin frecare în contact; de curea, cu periferia netedă, bom­bată sau prevăzută cu canale pe care rulează curelele de transmisiune plate sau trape-zoidale; de cablu, prevăzute la periferie cu un şanţ pentru ghidarea cablului de transmi­siune; de lanţ, care la periferie au dinţi sau un şanţ profilat pentru angrenarea cu zalele lanţului de transmisiune. R. dinţate, care sînt circulare şi, mai rar, eliptice, pot fi cilin­drice (cu dinţi drepţi, înclinaţi, curbi sau în formă de V), conice, hipoide etc, după cum suprafata de baza a danturii este un cilindru, un con, un hiperboloid de revoluţie etc. V. şi p i n i o n. — R. de rulare, roată folosită la susţi­nerea şi la rularea unui sistem fehnic (autovehicul, locomo­tivă, maşină de ridicat şi de transport etc.) pe o anumită cale (şosea, cale ferată etc). — R. cu zbaturi, roată prevă­zută la periferie cu un tip de palete, numite zbaturi, şi folo­sita pentru propulsia unor nave fluviale. — R. de apă, roată ae lemn, avînd la periferie repere sau palete plane şi forman un motor hidraulic actionat de un curent de apă curgă­toare. R. de a. acţionează, la randul ei, un mecanism care “”-rectuează un lucru mecanic fex. la morile de cereale). R. de vant, partea principală a unui motor eolian simplu, iormată dintr-un butuc pe care sint montate mai mul­te pale.