rîu, curs de apă permanent sau aproape permanent, care curge printr-o vale sculptată de el şi se varsă în alt curs de apă mai important, într-un Iac, într-o mare sau se pierde prin infiltrare în terenurile alcă­tuite din roci permeabile din zonele aride. Pentru apariţia r. este nevoie de o cantitate me­die anuală de precipitaţii care să depăşească 250 mm în zona temperată, 500 mm în cea sub­tropicală şi 700 mm în cea tropicală şi de existenţa unor terenuri înclinate care să per­mită scurgerea apelor şi con­centrarea lor pe un anumit traseu. Suprafaţa terenurilor de pe care se adună apele din precipitaţii trebuie să depăşească cîţiva km2 în re­giunile cu păduri şi cîteva mii de km2 în cele de stepă. Persistînd timp îndelungat pe acelaşi traseu, cursul de apă rezultat din concentrarea ape­lor provenite din precipitaţii se adînceşte treptat, formîn-du-şi mai întîi o albie şi mai apoi, în urma unei evoluţii îndelungate, o vale, pe fundul căreia se află albia. Suprafaţa de pe care se scurg apele pen­tru a se strînge într-un r. con­stituie bazinul său hidrografic. La un r. oarecare se deose­besc: izvorul (locul de apa­riţie la zi a unui strat acvi-fer, marginea unui gheţar, a unei acumulări de zăpadă per­sistentă de la an Ia an, margi­nea unui lac sau a unei mlaş­tini), cursul propriu-zis, la care se deosebesc trei sectoare (superior, mijlociu şi inferior) şi în lungul căruia primeşte afluenţi, şi vărsarea (conflu­enţă, deltă, liman, estuar, „gură oarbă”). Alimentarea rîurilor se tace dm apele provenite din ploi şi din topirea zăpezilor şi gheţarilor, din apele subte­rane, sau din apele unui lac sau ale unei mlaştini. După caracterul regimului şi parti­cularităţile morfologice ale văi­lor prin care curg, se deose­besc: a) r. de munte, care au văi adînci, cu versanţi puternic înclinaţi, cu fund îngust şi cu o pantă accentuată a profi­lului longitudinal. Viteza de curgere este mare, albia este slab meandrată, iar aluviunile depuse pe fundul văii sînt grosiere. Regimul este carac­terizat prin creşteri de nivel în timpul lunilor cu tempera­turi ridicate (cînd se topesc zăpezile şi gheţarii), printr-o slabă variaţie a scurgerii multi-anuale; b) r. de cîmpie, care au văi largi, cu fundul dezvoltat, cu un profil longitudinal slab înclinat, care determină o vi­teză de scurgere mai redusă. Albia este meandrată sau desple­tită în braţe. Aluviunile depuse sînt în special nisipoase. Va­riaţia scurgerii multianuale este accentuată. R. au o mare importanţă pentru economie, fiind utilizate drept căi de navigaţie, pentru transportul lemnelor prin flotaţie, pen­tru hidroenergie, pentru ali­mentarea cu apă a instala­ţiilor industriale, pentru ali­mentarea cu apă potabilă a aşezărilor umane, pentru colec­tarea şi evacuarea apelor rezi­duale, pentru irigaţii, piscicul­tura etc.