rinocer (gr. ris, rinos „nas” şi keras „corn”; ZOOL., PALEONT.), denumire dată unor genuri de mamifere imparicopitate, cu 1 —2 coarne pe frunte, cu pielea groasă aproape lipsită de păr, corpul masiv lung de circa 5 m. Trăiesc în Africa (r. cu două coarne, Di~ ceros bicornis) şi în sudul Asiei (r. cu un corn, Rhinoceros uni-cornis). Resturi fosile de r. (Rhinoceros), cunoscute începînd. din miocen, s-au găsit şi la noi, în pliocenul şi în pleistocenul de Ia Vaslui, Cluj etc.