Rhodesia (Rhodesia de Sud), ţară în Africa, situată între Zambia, Bechuanaland, Republica Sud-Africană şi Mozambic. Suprafaţa: 389 362 km2. Populaţia: 4 210 000 loc. (1964), din care peste 9/10 sînt negri bantu, iar restul sînt în special emigranţi din Marea Britanie şi din diferite ţări asiatice. Capitala (centrul administrativ): Salisbury. Lim­ba oficială: engleza. Teritoriul R. este un podiş (Platoul Ma-tabele) slab vălurit, cu înălţimi cuprinse în general între 800 şi 1500 m, cu unele vîrfuri mun­toase izolate. Marginea estică a podişului, mai puternic frag­mentată, cu aspect muntos, atinge altitudinea maximă de 1596 m. Spre nord şi vest podişul coboară în trepte abrupte, iar în sud înclină lin spre valea fluviului Limpopo. Climă subecuatorială în nord, tropicală în sud, destul de aridă mai ales în vestul ţării. Din podiş izvorăsc afluenţi ai fluviilor Zambezi şi Limpopo. Vegetaţia predominantă este reprezentată de savane cu pă­duri rare. în zona estică mai înaltă cresc păduri tropicale veşnic verzi. R. posedă impor­tante bogăţii de subsol: mine­reuri auroargentifere, azbest, cărbune, cromite, minereu de fier, de cupru, de staniu, de beriliu, de wolfram, de anti­moniu, de uraniu. Este o ţară agrară; în economia ei, coloniştii albi ocupă poziţii dominante. O mare parte dintre africani tră­iesc în rezervaţii. în economia agricolă se disting două sec­toare principale: marile ferme ale coloniştilor albi şi micile gospodării africane. Se cul­tivă în special tutun (care reprezintă circa jumătate dm producţia fermelor) şi porumb, în rest ceai, arahide, bumbac, trestie de zahăr. Se cresc bovine, porcine, ovine, păsări (în special găini şi curcani). Industria extractivă este rela­tiv dezvoltată (R. ocupă un loc de frunte în lume în producţia de cromite, azbest şi aur), dar cea mai mare parte a minereu­rilor extrase nu se prelucrează în ţară. Mai există industrie energetică, metalurgică, elec­trotehnică, chimică, a materia­lelor de construcţie, industrie uşoară şi alimentară, reprezen­tată prin întreprinderi mici şi mijlocii, concentrate în special in Salisbury şi Bulawayo. Prin­cipalele articole de export sint tutunul şi alte produse agri­cole, aurul, diferite metale şi minereuri, iar principalele pro­duse de import produsele pe­troliere, utilajele şi diverse bu­nuri de larg consum. —Istoric. în evul mediu, pe teritoriul R. a existat un stat feudal timpuriu, Monomotapă, cu cen­trul la Zimbabwe, care s-a des­trămat la începutul sec. al XVIII-lea. La mijlocul sec. al XlX-lea o mare parte a teri­toriului R. a fost unificată sub puterea lui Moselecatse (1823 — 1868), şeful suprem al popu­laţiei matabele, ramură a zulu-şilor venită din Africa de sud. în 1889-1890 teritoriul R. a fost acaparat de Compania britanică a Africii de sud, fondată de C. J. Rhodes. în deceniul al zecelea al sec. al XlX-lea, populaţia băştinaşă s-a răsculat, în repetate rîn­duri, împotriva dominaţiei en­gleze, în 1923, R. a fost decla-’ rată colonie britanică cu regim de autoadministrare, guvernul fund compus exclusiv dm albi. în 1953 R. împreună cu fostele protectorate Rhodesia de Nord şi Nyasaland au făcut parte din Federaţia Rhodesia-Nyasaland (destrămată în 1963). în 1964 a fost instaurat un guvern for­mat din membri ai aripii celei mai reacţionare a partidului Frontul rhodesian. în noiem­brie 1965, guvernul minorităţii rasiste din R., nesocotind aspi­raţiile de libertate ale populaţi­ei africane şi opinia publică mondială, a proclamat în mod unilateral „independenţa” R. cu scopul perpetuă­rii regimului de asuprire rasială. Populaţia africa­nă din R. se îm­potriveşte regi­mului rasist şi luptă pentru ob­ţinerea indepen­denţei reale a ţă­rii. Această luptă a luat, în ultimul timp, şi forma unor acţiuni de guerilă.