Retezat, Munţii ~, masiv muntos în vestul Carpaţilor Meridionali, cuprins între de­presiunile Haţeg, Petroşeni şi valea Rîului Mare. împreună cu munţii Ţarcu şi Godeanu constituie un important nod orohidrografic. Este alcătuit din roci eruptive intrusive (granodiorite) şi roci cristaline (şisturi cristaline), iar în sud apar petice calcaroase (cu va­riate fenomene carstice). Mun­ţii R. sînt masivi şi înalţi. în peisajul geografic predomină caracterele tipic alpine, înso­ţite de vaste platforme de ero­ziune etajate. Glaciaţia cuaternară a lăsat în relief urme carac­teristice: circuri şi văi glaciare, custuri, morene etc; pe fundul circurilor glaciare se află circa 80 de lacuri (Bucura, cel mai mare lac glaciar din ţară, Tăul Negru, cel mai adînc lac glaciar din ţară, Tăul Custurii etc). Altitudinile maxime: vîrful Pe-Vede leagă (2 509 m), vîrful Păpuşa (2 500 m), vîrful Retezat (2 484 m) ş.a. Climă de munte înalt; predomină vînturile de vest, cu precipitaţii abundente. Sînt fragmentaţi de văile a numeroase rîuri tributare Streiului şi Jiului. în zona înaltă se află păşuni alpine şi o bogată vegetaţie subalpină (jnepem, ienupen, afimşun). Versanţii sînt acoperiţi de păduri de coni­fere şi de fagi. Izolat apare zim­brul, declarat monument al na­turii. Alături de fauna obişnuită de pădure, în zona alpină sălăş­luiesc caprele negre, de ase­menea proteguite de lege. Pen­tru ocrotirea numeroaselor mo­numente ale naturii, de faună şi floră, şi a remarcabilului relief glaciar, în R. s-a deli­mitat un parc naţional, înă­untrul căruia (în bazinul văii Zlătuia) s-a conturat o rezer­vaţie ştiinţifică cu numeroase endemisme floristice. Impor­tant obiectiv turistic (trasee alpine dificile).