Republica Sovietică So­cialistă Azerbaidjană (Azer­baidjan), republică unională si­tuată în sudul U.R.S.S., în par­tea estică a Transcaucaziei. Su­prafaţa: 86 600 km2. Populaţia: 4 518000 loc. (1965), în spe­cial azerbaidjeni. Capitala: Baku. Include şi Republica Sovietică Socialistă Autonomă Nahicevan (5 500 km2, 177 000 loc, capitala Nahicevan) şi Regiunea Autonomă Nagorno-Karabahă (4 400 km2). în nord şi sud-vest relieful este muntos, în zona centrala se întinde o cîmpie străbătută de rîurile Kura şi Araks, iar de-a lungul Mării Caspice o îngustă cîm­pie htorală. Mari zăcăminte de petrol şi gaze naturale (în pe­ninsula Apşeron, în cîmpia Kura-Araks şi pe fundul Mării Caspice); mai există zăcăminte de minereu de fier, alumt, sare gemă, roci de construcţie etc Cea mai importantă ramură a industriei este extracţia şi prelucrarea petrolului (Baku). Este dezvoltată industria construc­toare de maşini (utilaj petrolier, maşini-unelte, maşini agricole, electrotehnică), energetică (hi­drocentrala Mingheceaur, cu un mare lac de acumulare, Zur-nabad, Nuha ş.a.), chimică, tex­tilă, alimentară (conserve, vin, tutun, ceai, ulei etc). Princi­palele centre industriale sînt Baku, Kirovabad, Sumgait. R.S.S.A. este o importantă regiune de culturi subtropicale. Se cultivă bumbac, tutun, ceai, plante citrice, viţă de vie, pomi fructiferi (în special nuci). Se cresc vite şi oi, pe baza păşunilor naturale. Este dezvoltată sericicultura.