Renoir [renuar], Auguste (1841-1919), pictor francez, unul dintre reprezentanţii de seamă ai curentului impresionist. După un debut şovăitor ca pictor pe porţelan, R. se consacră picturii de şevalet, studiind la Paris în atelierul pictorului Gleyre. Atras iniţial de pictura sec. al XVIII-lea (Watteau, Boucher), permanent preocupat de problemele culorii şi ale piei naiului, R. a aderat în cele din urmă la metoda impresionismului, faţă de care a manifestat totuşi o constantă independenţă. Folosind uneori diviziunea tonurilor cu o vervă impetuoasă, R. a rămas în acelaşi timp credincios lecţiei lui Rafael şi Ingres şi, în consecinţă, desenului, la care a revenit ca la un modulator necesar al imaginii picturale. Autor a numeroase compoziţii, a realizat o pictură de moravuri în care, dincolo de subiect, preocuparea principală este exprimarea generoasă ori senzuală ă dragostei de viaţă, a tinereţii şi a petrecerii. R. a ştiut să confere acestor lucrări o sărbătorească strălucire cromatică, dominată de infinita modulaţie a roşului, savoare şi prospeţime, voluptatea păgînă a formelor şi ma¬teriei, scăldate în lumină („Le mouhn de Ia Galette”, „Loja”, „Dejunul”, „Umbrelele”, „D-na Charpentier şi fiicele sale”, „Nud în soare” etc). R. a fost totodată autorul unor admirabile tablouri cu nuduri feminine şi scene de baie, realizînd un ideal de frumuseţe cu forme pline, dar de o caldă poezie şi tandreţe. Este reprezentat în Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, la Muzeul Zambaccian şi în colecţia de stampe a Academiei Române.