relaţii de producţie (EC. POL.), relaţii care se stabilesc între oameni în procesul de producţie al bunurilor materiale, în procesul de producţie, oamenii nu acţionează numai asupra naturii înconjurătoare, ci sînt nevoiţi să intre şi în anumite relaţii între ei, în vederea activităţii comune şi a schimbului reciproc de produse ale muncii lor. în r. de p. sînt cuprinse relaţiile de proprietate asupra mijloacelor de producţie, relaţiile reciproce dintre oameni (clase, grupuri sociale) în sistemul producţiei sociale în legătură cu schimbul lor de activităţi şi relaţiile de repartiţie. R. de p. se stabilesc în mod obiectiv, independent de voinţa şi conştiinţa oamenilor; ca relaţii materiale, ele determină, în ultimă analiză, celelalte relaţii sociale. Caracterul lor este determinat de forma de proprietate asupra mijloacelor de producţie. R. dep. constituie o latură necesară a oricărui mod de producţie, fiind strîns legate şi determinate de forţele de producţie. Legătura dialectică dintre forţele de producţie şi r. de p. explică mecanismul legic al dezvoltării şi succesiunii modurilor de producţie în dezvoltarea societăţii şi este exprimată de legea concordanţei r. de p. cu caracterul forţelor de producţie. Deşi determinate de forţele de producţie, r. de p. exercită influenţă asupra acestora fie în sensul favorizării dezvoltării lor (atunci cînd corespund nivelului şi caracterului lor), fie în sensul frînării (atunci cînd sînt în contradicţie cu caracterul lor). în dezvoltarea societăţii au existat diverse tipuri de r.dep.: unele, bazate pe stăpînirea în comun a pămînturilor şi a rezultatelor muncii, relaţii de colaborare gentilică, corespunzătoare unui nivel extrem de scăzut al forţelor de producţie; altele, bazate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie, relaţii de exploatare, caracteristice orînduirilor sclavagistă, feudală şi capitalistă; altele, bazate pe proprietatea socială aeupra mijloacelor de producţie moderne, relaţii de colaborare şi ajutor reciproc, corespunzătoare unui grad înalt de dezvoltare a forţelor de producţie, caracteristice orînduirii socialiste. Instaurarea pe cale revoluţionară a r. de p. socialiste înlătură contradicţia antagonistă existentă în capitalism între caracterul tot mai social al forţelor de producţie şi relaţiile bazate pe proprietatea privat-capitalistă, deschid cîmp liber dezvoltării şi perfecţionării neîntrerupte a forţelor de producţie. R. de p. socialiste se perfecţionează necontenit, pe baza activităţii conştiente a societăţii. Tendinţa obiectivă de rămînere în urmă a unor laturi ale r. de p. faţă de dezvoltarea forţelor de producţie are, în socialism, un caracter parţial şi temporar şi nu duce la conflicte sociale, deoarece nu există clase interesate în menţinerea formelor economice învechite; cele două clase prietene sînt deopotrivă interesate în perfecţionarea continuă a r. de p., în vederea dezvoltării rapide a forţelor de producţie.