Reid [ri:d], Thomas (1710 — 1796), filozof idealist englez, fondatorul şcolii scoţiene. A fost pastor prezbitenan. A criticat idealismul subiectiv al lui Berkeley şi scepticismul lui Hume, considerate de el ca incompatibile cu religia, apelînd la aşa-numitul „simţ comun” (common sense). Acesta ar fi o facultate înnăscută, izvor al unor principii admise de toţi oamenii, printre care „credinţa naturală” în realitatea lumii exterioare, recunoaşterea existenţei lui dumnezeu, a sufletului ca substanţă imaterială etc. Thomas Reid îmbina astfel realismul naiv cu idealismul religios.