rechiziţie (DR.), act de stat, intervenit în împrejurări excepţionale, prin care organele administrative iau unele bunuri mobile sau imobile de la populaţie în folosinţă temporară şi în schimbul unei despăgubiri, în condiţiile prevăzute de lege. Bunurile de consum se iau în proprietate contra plată şi deci fără obligaţia de restituire. în timp de război, r. se face de organele militare.