rău (MED.) 1. Rău de altitudine, tulburare trecătoare care apare în cursul ascensiunilor peste o anumită altitudine. Se datoreşte scăderii concentraţiei de oxigen din aerul atmosferic şi se caracterizează prin ameţeală, dureri de cap, stare de oboseală cu somnolenţă, dureri musculare, palpitaţii, creşterea frecvenţei respiraţiei, cianoza feţei, greaţă etc. 2. Rău de mare, tulburare trecătoare întîlnită frecvent în cursul călătoriilor pe mare. Se caracterizează prin senzaţii de ameţeală, dureri de cap, paloare, salivaţie abundentă, greaţă şi vărsături şi se datoreşte excitării anormale a terminaţiilor senzitive ale aparatului vestibular (organul echilibrului, situat în urechea internă) din cauza legănării ambarcaţiei respective.