rase omeneşti, mari grupări umane caracterizate prin anumite caractere ereditare, care se referă la forma părului, pigmentaţia pielii, abundenţa pilozităţii, forma nasului şi dispoziţia nărilor, gradul de ortognatism, forma şi dispoziţia oaselor malare, direcţia fantei palpebrale, forma pleoapei superioare etc. R.o. reprezintă o expresie a variabilităţii speciei umane (Homo sapiens), unitară prin originea şi caracterele sale fundamentale morfo-fiziologice, dar variabilă din punctul de vedere al unor caractere de ordin secundar, determinate de variabilitatea spontană a patrimoniului ereditar şi diversitatea condiţiilor geografice din cele mai vechi timpuri ale istoriei omenirii. Pentru aceste timpuri se admite un raport strîns între r.o. şi arealul geografic. In antro¬pologie, majoritatea autorilor consideră trei rase mari, sub-împărţite, la rîndul lor, în rase secundare: a) rasa ecuatorială, sau australo-negroidă (melanodermă), cu rasele secundare: australoidă, veddoidă, melaneziană, negroidă, negrilă, buşmenoidă, etiopiana şi dravidiană; b) rasa eurasiatică, sau europoidă (leucodermă), cu rasele secundare: mediteraneană, nordică, est-europidă, alpină, dinarică, armenidă şi turani-dă; c) rasa asiato-americană, sau mongoloidă (xantodermă), sub-împărţită în rasele secundare: arctică, nord-asiatică, extrem-asiatică, sud-asiatică, amerindiană, polineziană şi ainos. în prezent, r.o. au pierdut din valoarea lor adaptivă, după cum a dispărut şi legătura strînsă dintre r.o. şi arealul geografic iniţiai. Migraţiile popoarelor, colonizările au dus la amestecul r. şi la anularea .sau atenuarea unor trăsături biogenetice. Datele antropologiei, etnografiei, istoriei etc. demonstrează lipsa de identitate între noţiunea pur biologică de rasă şi noţiunile de ordin istoric, de popor şi naţiune.