răşini (CHIM.), amestec complex de compuşi organici, de constituţie adeseori necunoscute substanţe amorfe, solide sau semisolide, fără punct de topire definit. R. pot fi vegetale. (copalul, damarul), animale (şelacul) sau sintetice (r. alchidice, r. anilin-formaldchidice, galalitul etc). R. naturale nu sînt solubile în apă, spre deosebire de gume. Sînt solubile în anumiţi solvenţi organici, cu care formea¬ză soluţii utilizabile ca lacuri de acoperire. — R. alchidice v. alchidali. — R. anilinformaldehidice, amestec complex de produşi macromoleculari obţinut prin condensarea anilinei cu un .exces de formaldehidă, în prezenţa unor catalizatori acizi. R. a-f. au structură tridimensională şi sînt termoinerte. Amestecate cu diverse materiale de umplutură, pot fi prelucrate prin presare la cald. Obiectele formate sînt dure, casante şi electroizolante. Se ma utilizeaza la fabricarea lacurilor pentru lemn, pînză sau hîrtie. V. şi a m i n o p l a s t e. — R. cazein-formaldehidice v. galalit. — R. de melamină, produşi de condensare ai melaminei cu formaldehidă. Sînt substanţe solide, rezistente la apă şi cu bună stabilitate termică. Se pot colora cu uşurinţă în cele mai diferite nuanţe. Sînt întrebuinţate Ia fabricarea unor adezivi pentru hîrtie, lemn şi carton, în industria textilă, la fabricarea unor obiecte de uz casnic şi, în amestec eu fibre de sticlă, la confecţionarea unor elemente de construcţie care au rezistenţă mecanică foarte mare. V. şi aminoplaste. — R. de presare, răşini artificiale, obţinute prin procese de poli-condensare şi prelucrate prm presarea la cald a amestecului format din polimer, materiale de umplutură, coloranţi etc. în condiţiile de prelucrare, între macromoleculele polimerului se stabilesc legături tridimensionale, datorită cărora materialul obţinut devine termo-inert, infuzibil, insolubil şi dur (ex. fenoplastele, aminoplastele etc). — R. epoxidice (sau epoxi), produşi macromoleculari obţinuţi prin reacţia de condensare dintre un compus epoxidic şi un difenol. Au structură liniară, care poate fi trecută uşor într-o structură tridimensională prin adăugarea în masa de reacţie a unor agenţi de întărire (etilendiamina sau anhidrida ftalică). Prezintă o mare stabilitate termică şi chi-mică. Se întrebuinţează în special ca adezivi pentru lipituri rezistente între obiecte din ma¬teriale diferite (metal, ceramică, sticlă, materiale plastice), în industria lacurilor etc. — R. fenol-formaldehidice v. fenoplaste. — R. schimbătoare de ioni, pro¬duse macromoleculare cu gru¬pări polare care au proprieta¬tea de a schimba ionii lor cu o cantitate echivalentă din ionii existenţi în soluţia cu care vin în contact. Există răşini schimbătoare de cationi şi răşini schimbătoare de amoni. Se întrebuinţează la epurarea apei, în industria zahărului, la separarea unor elemente, în medi¬cină etc. (ex. r. obţinute prin condensarea formaldehidei cu amide sau cu proteine etc). V. şi schimbători de ioni. — R. ureo-formaldehidice (sau carbamidice), produse de policondensare ale ureei cu for¬maldehidă. în prima etapă a reacţiei se obţine un produs lichid, care, amestecat cu un material de întărire (rumeguş de lemn), se supune la încălzire, se solidifică prin răcire, apoi se macină şi se formează din el obiecte prin presare. Sînt incolore, translucide, incasante şi pot fi frumos colorate în nuanţe pastel. Se întrebuinţează la fabricarea unor obiecte de uz casnic, a reflectoarelor, a abajururilor, în industria peliculogenelor, ca adezivi în industria textilă etc. V. şi aminoplaste.