răcire 1. (FIZ.) Scădere a temperaturii unui corp sau a sa sistem fizico-chimic prin transfer de căldură la alt corp. R. se poate realiza prin radiaţie indeosebi la corpurile cu temperatura mare decît cea ambianta), prin cedarea căldurii către un corp mai rece aflat in contact cu corpul care se răceşte, prin evaporare (a lichidelor), prin destindere adiabatica (a gazelor sau a vaporilor) prin demagnetizare adiabatica (in domeniul temperaturilor joase) etc. 2. (TEHN.) Mentinere a temperaturii unui sistem tehnic (un motor, o masina de lucru etc.) în care se dezvolta caldura, prin cedare de caldura mediului exterior, unui curent de fluid cu o temperatura joasa decat cea a sistemului etc. R. se face cu ajutorul unui agent refrigerent( aer, apa, ulei etc.). Ea este artificiala sau naturala ( dupa cum agentul refrigerent este dirijat sau nu asupra sistemului tehnic de racit) si poate fi continua sau intermitenta.