<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="WordPress/2.7.1" -->
<rss version="0.92">
<channel>
	<title>Laovorba.ro</title>
	<link>http://www.laovorba.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Tue, 07 Jul 2009 20:08:55 +0000</lastBuildDate>
	<docs>http://backend.userland.com/rss092</docs>
	<language>en</language>
	<xhtml:meta xmlns:xhtml="http://www.w3.org/1999/xhtml" name="robots" content="noindex" />

	<item>
		<title>Regularizare</title>
		<description><![CDATA[regularizare 1. (FIN.) Regularizare bugetară, operaţie de redistribuire planificată a resurselor bugetare între diferitele verigi ale bugetului de stat pentru a se asigura echilibrarea bugetelor tuturor unităţilor teritorial-administrative ale unei ţări socialiste (mijloacele necesare bugetelor inferioare se alocă din resursele bugetelor superioare sau din surplusul unor bugete locale). In România, sursele şi mărimea cotelor destinate [...]]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/regularizare-2-1430.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Simboluri matematice</title>
		<description><![CDATA[Simboluri matematice (MAT.), semne convenţionale folosite pentru desemnarea noţiunilor, obiectelor, operaţiilor, relaţiilor matematice sau pentru indicarea caracterului de generalitate ori de particularitate a unor propoziţii matematice, a ordi nii operaţiilor matematice etc. Primele s.m. au fost cifrele folosite pentru scrierea numerelor. Se numesc şi semne matematice.
]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/simboluri-matematice-5755.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Simbolul credintei</title>
		<description><![CDATA[Simbolul credinţei, expunere concentrată a bazelor religiei creştine, a principalelor sale dogme, «elaborată, în urma luptelor dintre diferite tendinţe religioase, de sinodul I ecumenic de Ia Niceea (325) şi desăvârşită de sinodul al II-lea ecumenic de la Constantinopol (381). Biserica romano-cato-lică a revizuit şi a redactat din nou s.C. Ia conciliul de la Trident (Trento, [...]]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/simbolul-credintei-5753.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Simbolism fonetic</title>
		<description><![CDATA[Simbolism fonetic, capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt de a sugera sau de a întări noţiunea pe care o desemnează sau o anumită atitudine faţă de ea, legătura dintre un sunet sau un grup de sunete şi o anumită idee. S.f. este mai evident Ia interjecţiile de orice fel şi în special la onomatopee (ex. [...]]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/simbolism-fonetic-5751.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Simbolism</title>
		<description><![CDATA[Simbolism, curent în literatura mondială, programatic constituit între anii 1885 şi 1900, a cărui denumire derivă dintr-un manifest al poeţilor francezi supranumiţi „decadenţi&#8221;, publicat de către Jean Moreas în „Le Figaro&#8221; (1886). Printre înaintaşii s. se numără: Novalis, Tieck, E.A. Poe, Gerard de Nerval ş.a. Dintre precursorii s. se detaşează însă ca figură predominantă Baudelaire. [...]]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/simbolism-5749.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Simbolica</title>
		<description><![CDATA[Simbolică 1. Exprimare prin simboluri convenţionale ori prin analogie a unor idei sau a unor sentimente. 2. Teorie generală a simbolurilor. 3. Ramură a teologiei consacrată studiului comparativ al simbolurilor de credinţă ale diferitelor confesiuni.
]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/simbolica-5747.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Simbol</title>
		<description><![CDATA[Simbol (gr. symbolon „semn de recunoaştere&#8221;), semn, obiect sau imagine concretă (a unui obiect, a unei fiinţe), care reprezintă sau evocă altceva decât ceea ce este. Unele s. au o corespondenţă analogă cu obiectul simbolizat sau sunt într-un raport natural oarecare cu acesta (ex. Crinul ca s. al purităţii, sceptrul ca s. al regalităţii, statuetele [...]]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/simbol-5745.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Simbioza</title>
		<description><![CDATA[Simbioză (gr. syn „împreună, cu&#8221; şi bios „viaţă&#8221;; BIOL.), formă de convieţuire reciproc avantajoasă între două specii diferite de organisme, elaborată sub acţiunea selecţiei naturale. În s. pot fi: două plante (ex. O algă şi o ciupercă, în cazul lichenilor), o plantă şi un animal (ex. În ţesuturile unui vierme turbelariat trăieşte o algă) sau [...]]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/simbioza-5743.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Sima</title>
		<description><![CDATA[Sima (GEOL.), înveliş intern al Pământului, care, în concepţia lui Suess, se întinde de la adâncimea de 100 km până la 1 200 km şi care se presupune că este constituit în cea mai mare parte din compuşi ai siliciului şi magneziului. S. ar avea o densitate medie de 3,4. În concepţia actuală, s. ar [...]]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/sima-5741.html</link>
			</item>
	<item>
		<title>Silvostepa (GEOGR.) v. antestepa.</title>
		<description><![CDATA[
]]></description>
		<link>http://www.laovorba.ro/silvostepa-geogr-antestepa-5739.html</link>
			</item>
</channel>
</rss>
