s.n.  (<fr. absentéisme) I. Absenta (indelungata) a proprietarului funciar de pe proprietatea sa, pe care o exploateaza prin intermediar. 2. Absenta frecventa dintr-un loc (unde ar fi trebuit sa fie), <> Absenteism parlamentar = practica a opozitiei care consta in neparticiparea la lucrarile parlamentului, cu scopul de a intirzia sau de a impiedica votarea unor legi. 3. Lipsa de asiduitate (in munca); comportamental celui care este (adesea) absent.