s.f. (<fr. ablution, lat. ablutio, -onis) 1. Spalare rituala a corpului sau a unei parti a lui, prescrisa de unele religii orientale, pentru purificare. Ablutiunea rituala este un simbol al purificarii prin apa. In Evanghelie, Pilat se spala pe miini pentru a arata tuturor ca “s-a curatat” de orice vinovatie si raspundere in luarea unei hotariri juridice indoielnice, gest ce simbolizeaza “un refuz al responsabilitatii”. 2. Spalare cu ajutorul dusului.